În ’82, eram departe de ceea ce se cheamă o generaţie cu acte în regulă. Pînă să devenim celebri, ne reuneam pe tot cuprinsul ţării, în găşti compacte, comandouri poetice cu care speram să distrugem orînduirea cea crudă şi nedreaptă a esteticii oficiale. În acel an, Radu Săplăcan a organizat la Dej nişte zile de cultură, la care s-a făcut luntre şi punte să fim invitaţi, pe banii urbei. Aşa că ne-am reunit, cu un grozav chef de scandal, glorie şi băutură, Ioan Groşan, Vasile Gogea, Ion Mureşan, Alexandru Vlad şi mulţi alţii. Trebuia să citim un referat cultural înălţător, ca să ne justificăm prezenţa. Veneam rupţi, la propriu şi la figurat, după serile dansante de la soţii Săplăcan. Încurajaţi de Nicolae Steinhardt, aveam să dăm pe gură cele mai mari grozăvii spuse vreodată în perimetrul acela. Mult mai tîrziu aveam să aflăm că fuseserăm înregistraţi şi că nu degeaba o zbughiseră din sală bătrînii cînd am pomenit de venirea americanilor în România.
Printre autorităţi era şi un poet protocronist care şi-a dat repede seama cu cine aveau de-a face. Distins, culant, a vrut să-i cinstească pe tinerii confraţi, dar s-a prins repede. A răbdat ce-a răbdat, iar la plecare a izbucnit cu năduf: „Cine-s ăştia 80 de derbedei?“. Ciudat, porecla a ajuns şi la Ion Cristoiu, care ne-a veştejit amarnic. Încercînd acum să-mi aduc aminte numele poetului care ne-a dat nume, am dat telefon, pe rînd, lui Ioan Groşan, Vasile Gogea, Ion Mureşan, George Ţâra, Lucian Perţa, Olimpiu Nuşfelean şi Virgil Raţiu. Nimeni nu-l mai ţine minte, cu părul lui grizonant şi ondulat parcă cu drotul. A dracu’ istorie literară!
nu defaimati CCR !!! o fac singuri mult mai bine !!