Ca prostul ce-a sărit cîndva din baie
cînd un deștept strigă să iasă prostu’,
cînd să mă-nalț și eu spre Tatăl Nostru,
un porc de înger mă ținu de oaie.
Voiam doar o fărîmă de prescură
rămasă de la cina lui Iisus,
dar cum n-aveam consemn să urc mai sus,
îmi dete cu lopata peste gură.
Îngerașe, cartof pai,
nu mă ține de ce n-ai,
nu mă bate cu lopata,
c-o să te pîrăsc lu’ Tata.
In sfarsit m-ai facut sa zambesc, nea Mirceo si asta la 6 dimineata!