Din Lermontov ieșiră cu arma-n dinți cecenii,
din Pușkin sar tătarii pe caii lor de cîlți,
cu-agheazmă ne-nencepută-ți speli ochii de vedenii.
Zadarnic! Peste pleoape-ți pășesc țărani desculți.
Toți vor să se întoarcă pe jos în Evul Mediu,
cînd zeii printre oameni cîntau și ei din nai,
cînd diavolul-și plasase pe-aici un soi de sediu,
rostit de nemți cu groază „La dracu-n Valahai!“.
Dar în sălbăticie era și-o vorbă dulce
și o seninătate a omului sărac
ce asculta Priceasna din gura lui Neculce
să dibuie-n muiere costița cea de drac.
Nu se vorbea de Schengen pe-atunci și orișicine
putea să doarmă-n voie la umbra unei șuri
și dacă-ți era foame nu culegeai glicine,
ci scuturai doar pomul credinței de prescuri.
Vreți Corabia Nebunilor? Accesați www.mirceadinescu.ro
6 vizualizări
Simple versificări.
Nu, Maestrul combate bine si subtil, ca totdeauna.
Asa este. Maestrul elogiaza elegant si erudit, mai aminteste si de Lermontov . Frumos Maestre!
„De poeti numai de bine…”