Din Lermontov ieșiră cu arma-n dinți cecenii,
din Pușkin sar tătarii pe caii lor de cîlți,
cu-agheazmă ne-nencepută-ți speli ochii de vedenii.
Zadarnic! Peste pleoape-ți pășesc țărani desculți.
Toți vor să se întoarcă pe jos în Evul Mediu,
cînd zeii printre oameni cîntau și ei din nai,
cînd diavolul-și plasase pe-aici un soi de sediu,
rostit de nemți cu groază „La dracu-n Valahai!“.
Dar în sălbăticie era și-o vorbă dulce
și o seninătate a omului sărac
ce asculta Priceasna din gura lui Neculce
să dibuie-n muiere costița cea de drac.
Nu se vorbea de Schengen pe-atunci și orișicine
putea să doarmă-n voie la umbra unei șuri
și dacă-ți era foame nu culegeai glicine,
ci scuturai doar pomul credinței de prescuri.
Vreți Corabia Nebunilor? Accesați www.mirceadinescu.ro
Simple versificări.
Nu, Maestrul combate bine si subtil, ca totdeauna.
Asa este. Maestrul elogiaza elegant si erudit, mai aminteste si de Lermontov . Frumos Maestre!
„De poeti numai de bine…”