Diferența dintre Proorocul Daniel și Patriarhul Daniel e că, dacă primul a ieșit viu din groapa cu lei, Preafericitul nu vrea să iasă nici mort din groapa cu euro.
De cînd himera Catedralei Mîntuirii Neamului îi ciugulește ficații, Daniel Ciobotea, aidoma unui bărzăune nesătul, nu se mulțumește să prăduiască prisăcile obștilor mănăstirești de mierea duhovnicească, ci mai cere și zeciuială pe ceara de lumînări.
Pînă la urcarea acestui aspirator cu barbă pe scaunul patriarhal, sfinții din icoanele ortodoxe nu aveau buzunare.
Și dacă mareșalul Antonescu a fost blestemat de ostașii români de la Cotul Donului după ce a ordonat să li se coasă gurile buzunarelor la mantale, spre a sta continuu cu mîna pe armă la minus treizeci de grade, bănuim că bieții călugări, obligați de strîngătorii de dări ai Patriarhiei să-și facă, dimpotrivă, buzunare cît mai adînci, nu se simt nici dînșii prea bine, atîta vreme cît lăcașurile Domnului stau să cadă pe ei.
Căci dacă Dracul n-are curajul să intre pe ușa bisericii, se bucură cînd poate să le facă ochi dulci enoriașilor prin crăpăturile zidului, ce pot fi zărite, în zilele noastre, chiar la mănăstirea Căldărușani, unde turlele fisurate de jur-împrejur ale bisericii înălțate de Matei Basarab se vor prăvăli la primul cutremur, în cinstea Patriarhului.
Foarte tare !
Am auzit ca in noaptea de inviere la preafericit s-a strigat DEMISIA si cel care a strigat a fost Iohanis. Au amendat un nevinovat.