Coaliția PSD-ALDE și coaliția DNA-SRI duc acum un război de tranșee. În astfel de înfruntări nu e recomandat asaltul, fiindcă dușmanul te seceră, iar lucrul ăsta s-a văzut și la OUG 13, și la dosarul Belina, și la comisia pentru anchetarea sufrageriei lui Oprea. Cînd procurorii au ieșit din șanț și au atacat Guvernul Grindeanu, au fost bombardați cu artileria CCR și acuzați de abuz. Cînd PSD s-a năpustit cu audierile peste Kövesi, Dragnea a primit în piept o rafală de porci și de asfalt. Lunetiști din presa SRI-DNA l-au împușcat tocmai din Brazilia. A venit rîndul PSD-ALDE să tragă cu inspecția judiciară, dar dușmanul a detonat imediat dosarul Belina.
Acum, după cum se arată, ar fi tura PSD. Raportul Inspecției Judiciare e gata, iar lumea așteaptă de la el ceea ce se aștepta de la prima bombă atomică: tranșarea războiului.
Numai că raportul n-are nici măcar catran înăuntru, darămite plutoniu. Nu e o limpezire a situației și un semnal de încetare a focului, ci o reformulare timorată și birocratică a conflictului.
Vorbim despre un document-fluviu, fără cuprins și plin de șovăieli, organizat cu furca, împleticit în proceduri, împănat de concluzii parțiale și ambigue. Dacă fanii partidei anti- Kövesi sperau s-o vadă condamnată de inspectori, raportul le spune că nu e cazul: „Controlul efectuat la Direcția Națională Anticorupție – structura centrală a vizat eficiența managerială a procurorului-șef Laura Codruța Kövesi, a procurorului-șef adjunct Călin Nistor, a procurorului-șef adjunct Marius Constantin Iacob și, în raport de constatări, apreciem că posedă calitățile necesare în vederea exercitării în continuare a funcțiilor deținute”.
Sigur, se poate vedea destul de ușor, în toată substanța raportului, o spaimă care face să tremure mîna colectivului de redactare. Ba, pe ici, pe colo, în paginile unde sînt consemnate încălcări ale legii de către șefa DNA, se poate citi printre rînduri despre convocările procurorilor inspectori în biroul anchetatei. Dar ceea ce rămîne pe masă la sfîrșitul zilei e documentul în sine, care nu e nici pe departe o bombă. E o pocnitoare care poate exploda în mîna celui ce i-ar da foc.
Chiar dacă raportul Inspecției Judiciare e un exemplu de alterare a realității produsă de teamă, el nu conține motivele pentru care Toader i-ar cere șefei DNA revocarea. E genul de asalt previzibil, care ar atrage un refuz la fel de previzibil de la Cotroceni.
Războiul de tranșee în care e angajată, alături de PSD, ALDE, DNA, SRI, și ambiția ultrapersonală a lui Iohannis, trebuie scos din cheia ofensivă. „Poți face orice cu baionetele, mai puțin să te așezi pe ele”, spunea un francez corupt și inteligent din secolul al XIX-lea. Conflictul fără soluție politică produce înapoiere, iar noi avem aici o istorie lungă și neagră.
Acest conflict erodează instituții, distruge bugete, frînează afaceri, demobilizează oameni. Ar cădea în sarcina președintelui Iohannis – mediator, prin Constituție, între puterile statului – deschiderea unui dialog matur cu părțile beligerante, în scopul găsirii unei soluții negociate. Războaiele stau pe idei fixe, dar în războaiele noastre ideile au fost înlocuite de oameni. Poate că a venit vremea să mai fie înlocuiți și oamenii. Poate că președintele ales prin efortul serviciilor secrete ar trebui să-i facă această concesie democrației.
Nu te mai lega de „statul de drept” că apar injuratorii de Serviciu.