Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Fondurile și programele europene pot și trebuie să sprijine Educația din România

Zoom Fondurile și programele europene pot și trebuie să sprijine Educația din România

Educația nu mai poate fi privită doar ca o problemă internă a fiecărui stat. Într-o Europă în care competitivitatea economică, transformarea digitală și schimbările de pe piața muncii se produc într-un ritm accelerat, felul în care pregătim generațiile următoare devine o miză europeană. Pentru România, această perspectivă este cu atât mai importantă: fondurile și programele europene pot completa investițiile naționale și pot accelera modernizarea școlilor, universităților și sistemului de formare profesională.

Parlamentul European are un rol important în acest proces. Prin negocierea și aprobarea bugetului european, prin legislație, rapoarte și amendamente, europarlamentarii pot influența direcția în care sunt alocate resursele europene. Programe precum Erasmus+, inițiativele privind competențele digitale și spațiul european al educației creează oportunități care pot ajunge și la elevii, profesorii și studenții din România.

Unul dintre europarlamentarii români care a făcut din educație și competențe o temă constantă a activității sale europene este Victor Negrescu. În legislatura precedentă, acesta a fost raportor al Parlamentului European pentru raportul privind politica europeană de educație digitală, susținând o abordare europeană care să combine accesul la tehnologie cu competențele digitale, metode pedagogice moderne și reducerea inegalităților.

Europarlamentarul a inițiat și coordonează, în calitate de co-președinte, primul intergrup din istoria Parlamentului European dedicat viitorului educației și competențelor pentru o Europă competitivă. Intergrupul reunește peste 100 de eurodeputați, din mai multe grupuri politice, precum și organizații, experți și reprezentanți ai domeniului educației.

Structura urmărește transformarea educației și a competențelor într-o prioritate transversală a politicilor europene, nu doar într-un subiect gestionat de comisia de specialitate.

Printre priorități se numără calitatea și accesul echitabil la educație, infrastructura educațională, formarea profesorilor, competențele de bază, învățământul profesional, învățarea pe tot parcursul vieții și adaptarea la transformările digitale și ecologice.

Una dintre măsurile centrale propuse este consolidarea monitorizării, prin Semestrul European, a investițiilor și reformelor realizate de fiecare stat membru în educație.

Această abordare ar permite o evaluare mai aprofundată a finanțării, infrastructurii, reformelor, rezultatelor și decalajelor din fiecare stat membru.

În acest mod, situații precum rezultatele slabe la testele PISA, abandonul școlar, deficitul de profesori sau diferențele dintre mediul rural și urban ar fi urmărite mai atent în cadrul principalului mecanism european de coordonare a reformelor și investițiilor.

Intergrupul a mai propus ca investițiile în educație să fie tratate favorabil în cadrul regulilor fiscale europene și să existe instrumente și linii de finanțare europene dedicate infrastructurii educaționale.

În prezent, Negrescu susține creșterea ponderii educației și dezvoltării competențelor în viitorul buget european. În dezbaterile privind cadrul financiar multianual 2028–2034, el a susținut alocarea a cel puțin 20% pentru educație și competențe și o creștere a finanțării Erasmus+.

Un alt proiect promovat este ideea unui „Erasmus 2.0”, în care programul să devină mai mult decât un mecanism de mobilitate și să contribuie la o educație europeană mai integrată, inclusiv prin obiective educaționale comune și diplome europene recunoscute peste granițe.

Victor Negrescu a fost autorul amendamentelor aprobate de Parlamentul European prin care s-a solicitat alocarea a minimum 10% din planurile naționale de redresare și reziliență pentru educație.

La nivelul Uniunii Europene, investițiile în educație prevăzute în planurile naționale de redresare și reziliență însumează aproximativ 65 de miliarde de euro.

În cazul României, aproximativ 3 miliarde de euro din PNRR au fost direcționate către educație.

Pentru România, miza concretă e un buget european mai consistent pentru educație, iar asta poate însemna mai multe resurse pentru mobilități, competențe digitale, formarea profesorilor, cooperarea dintre instituții și proiecte educaționale transnaționale. Participarea activă a școlilor și universităților românești la proiectele europene poate contribui la reducerea diferențelor dintre sistemul nostru educațional și cele mai performante sisteme europene.

Discuția despre educație este, în același timp, o discuție despre competitivitatea României în contextul Uniunii. O economie capabilă să țină pasul cu dezvoltarea tehnologică are nevoie de oameni pregătiți pentru meseriile viitorului, iar această pregătire începe în școală și continuă pe tot parcursul vieții.

De aceea, negocierile europene privind bugetul, Erasmus+, competențele și transformarea digitală nu sunt chestiuni abstracte de la Bruxelles. Ele pot avea efect direct asupra școlii românești. Iar proiectele promovate de Victor Negrescu pe aceste teme pun în centrul dezbaterii ideea că educația trebuie tratată drept investiție strategică în viitorul Europei și al României.

Material realizat în cadrul unei inițiative editoriale cu finanțare europeană.



1 comentariu

  1. #1

    As incepe cu educatia politicienilor care lasa mult de dorit!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Coperta Catavencii – 18 noiembrie
erbasu
Elis Pavaje
verlinne
Big Fish
Istorii Corecte Politic
Iubitori de arta
Carne de pui La Provincia