Măcelarul din Milwaukee

Jeff Dahmer apare pe lume în 1960, în Milwaukee, Wisconsin, tranchilizat încă înainte de naștere: în perioada de sarcină, chinuită de diverse depresii și anxietăți, mama sa lua pastile cu pumnul – laxative, somnifere, calmante, un cocktail medicamentos devenit deja drog. După ce, la doar 4 ani, suferă o complicată și traumatizantă operație de hernie, expus ulterior la repetatele certuri dintre părinți finalizate în divorț, tăcutul Jeff nu-și găsește locul, se simte al nimănui. Într-o relație nefericită cu oameni vii, copilul dezvoltă o pasiune maladivă pentru animale moarte, încurajat și de iresponsabilul său tată care îl învață de mic să eviscereze pește și să facă taxidermie în garaj sau în atelierul din spatele casei.

Izolat social, neglijat de familie și evitat de colegii de școală, fără rude apropiate, prieteni sau oricine altcineva care să-i împiedice evoluția morbidă, adolescentul Jeff trece de la disecția purcelușului de la ora de Anatomie și a animalelor mici lovite de mașină la adevăratul său interes, joaca cu măruntaie și organe interne, fascinație obsesivă care îi provoacă de fiecare dată erecție. Abandonat de cei din jur, rămas singur, introvertit și alcoolic, își descoperă treptat latura gay, iar atracția sa pentru băieți arătoși escaladează rapid de la manechinul furat dintr-un magazin și mutat în pat la vînătoarea de tineri homosexuali invitați la el acasă. Pentru o experiență de neuitat, în care pasiunile sale se împletesc tragic și grotesc: în pivnița casei bunicii și, ulterior, într-un apartament social dintr-un cartier rău famat, gen Ferentari, Dahmer își sedează întîi victimele, punîndu-le somnifer în băutură, le strangulează în somn sau le injectează acid sau apă clocotită în craniu, le fotografiază în ipostaze provocatoare, își satisface toate fanteziile sexuale și apoi, relaxat, cu o bere în mînă, face tot felul de experimente cu părțile corpului dezmembrat și exsangvinat în cadă – fierte sau scufundate în acid, sparte cu ciocanul și împrăștiate sau colecționate drept fetiș, scheletele ghinioniștilor săi parteneri au soarta tristă a materialului de studiu din laborator. La arestarea sa, în 1991, și condamnarea pentru crimă, necrofilie, canibalism, apartamentul în care trăia se transformase într-un adevărat muzeu al ororilor.

Dahmer – Monster: The Jeffrey Dahmer Story e povestea unui monstru crescut dintr-un copil defect. Cum s-a defectat și de ce? Creierul lui era deja compromis la naștere de abuzul de medicamente al mamei sau doar lipsa de afecțiune și traumele repetate, respingerea cu care l-a tratat societatea să-l fi împins spre amplificarea laturii de psihopat? Ce l-a determinat să se joace cu oamenii ca și cum ar fi niște obiecte, de unde obsesia asta de control absolut asupra unei persoane? Ce-a fost în capul lui cînd făcea toate lucrurile astea complet inumane? Dahmer putea fi oprit mai devreme, mult înainte de a lua viața celor 17 victime confirmate de confesiunile sale în interogatorii. E de neînțeles cum nimeni n-a intervenit decisiv atîta timp, în condițiile în care zgomotele bătăilor cu ciocanul sau tăiatului cu flexul și duhoarea cărnii în descompunere avertizau clar că acolo se întîmplă ceva macabru. Singura convinsă că Jeff e un criminal a fost vecina care a sunat de zeci de ori, alarmată, la 911. Degeaba, ca să primească răspunsuri de genul Dormi liniștit, Poliția lucrează pentru tine.

https://www.youtube.com/watch?v=NVHHs-xllqo

Dahmer – Monster: The Jeffrey Dahmer Story, 2022, biografia TV a unuia dintre cei mai siniștri ucigași în serie din istoria SUA, creat de Ryan Murphy și Ian Brennan, zece episoade de 45-63 de minute, difuzat de Netflix.

13 vizualizări