Cît de ironică este uneori istoria! După ce în dictatura proletariatului am avut în închisori lotul Pătrășcanu, lotul Noica, lotul „Rugul aprins”, în prezent, în dictatura democrației, avem lotul Becali, lotul Oprescu, poate și lotul Ponta… Ce diferență!
* * *
Dar nu numai istoria e ironic-sarcastică, ci și mitologia: ia gîndiți-vă: acum, cu criza refugiaților sirieni, ce coincidență, de nume cel puțin, cu o veche legendă: ISIS și Osiris… Cred că Rudolf Steiner se răsucește în mormînt.
* * *
Eu n-am nici Facebook, nici blog, pentru că am convingerea că ele fac mult rău persoanelor care le folosesc. Un singur exemplu: ce interesante ar fi fost, peste ani, memoriile postume ale fostului meu președinte, Traian Băsescu! Însă acum, avînd aceste instrumente la îndemînă, spune numai prostii, își ratează și prezentul, și posteritatea.
* * *
A-l scoate pe drăguțul de Klaus Iohannis din tăcerile lui e la fel de greu ca a găsi veriga-lipsă dintre cimpanzeu și om. Nu-l pîrăsc, Doamne ferește, nu-mi vorbesc de rău colegii de serviciu, nici măcar dacă-mi sînt șefi, dovadă faptul că gîndul de mai sus i l-am spus chiar dînsului, a doua zi după ce a vorbit în Parlament. A zîmbit puțin și mi-a spus apoi un lucru uimitor: „Meine liebe Nutzi, niciodată nu l-am crezut pe Darwin”.
(va urma)
3 vizualizări
„ce interesante ar fi fost, peste ani, memoriile postume ale fostului meu președinte, Traian Băsescu! Însă acum, avînd aceste instrumente la îndemînă, spune numai prostii, își ratează și prezentul, și posteritatea.”
Băsescu, un preşedinte ce va rămâne în posterioritate……