Viitorul buget al Uniunii Europene e mai mult decât un exercițiu contabil sau o negociere între instituțiile europene și statele membre. E un proiect care va influența direct dezvoltarea României în următorii șapte ani, capacitatea comunităților locale de a atrage investiții, competitivitatea companiilor, modernizarea infrastructurii și șansele cetățenilor de a beneficia de servicii publice mai bune. Din negocierile pe buget vor rezulta nu doar direcțiile de dezvoltare, ci și resursele care pot face diferența dintre o economie care recuperează decalajele față de statele occidentale și una care riscă să bată pasul pe loc sau chiar să rămână în urmă.
Pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, iar noua arhitectură financiară își propune să răspundă unor provocări tot mai complexe: securitate și apărare, competitivitate economică, tranziție energetică și inovare. Însă această adaptare nu trebuie să se transforme într-un motiv pentru diminuarea finanțărilor destinate politicilor care au susținut dezvoltarea României și convergența economică europeană. Noile realități și priorități ale Uniunii nu trebuie să însemne renunțarea la principii ce stau la baza familiei și unității europene.
Pentru România, fondurile europene înseamnă infrastructură, înseamnă școli și spitale mai bine dotate, rețele de apă și canalizare, investiții în mediul rural, sprijin pentru fermieri și oportunități pentru întreprinderile mici și mijlocii. Înseamnă, totodată, posibilitatea de a finanța proiecte pe care bugetele naționale sau locale nu le pot susține. De aceea, orice discuție despre viitorul buget european trebuie să pornească de la o întrebare esențială: cum poate Uniunea să investească în noile sale priorități fără să abandoneze obiectivul reducerii diferențelor dintre state și regiuni?
Mai multă ambiție europeană, fără sacrificarea priorităților României
Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie să rămână piloni ai bugetului european. Acestea nu reprezintă simple capitole de cheltuieli, ci instrumente prin care Uniunea transformă solidaritatea într-un avantaj concret pentru cetățeni. Pentru România, reducerea fondurilor destinate coeziunii ar putea însemna mai puține investiții în infrastructură și servicii publice, în timp ce diminuarea sprijinului agricol ar pune presiune suplimentară asupra fermierilor și comunităților rurale.
Totodată, țările membre au nevoie de investiții mai consistente în cercetare, tehnologie, educație, industrie și apărare. Răspunsul nu trebuie să fie însă o competiție între priorități, în care finanțarea pentru dezvoltarea regiunilor este sacrificată în favoarea unor obiective nou introduse pe agenda europeană. O Europă mai competitivă are nevoie de regiuni dezvoltate, de agricultură performantă, de infrastructură modernă și de oameni bine pregătiți. Aceste obiective sunt complementare, nu contradictorii.
Parlamentul European a susținut o abordare mai ambițioasă a viitorului buget pentru 2028–2034, solicitând resurse suplimentare și protejarea finanțărilor pentru agricultură, coeziune și politicile sociale. Poziția adoptată în aprilie 2026 solicită un buget de 1,27% din venitul național brut al Uniunii, cu rambursarea datoriei aferente fondului de redresare NextGenerationEU în afara plafoanelor bugetare propuse. Este un semnal important: noile responsabilități ale Europei trebuie însoțite de resurse adecvate, nu finanțate prin diminuarea mecanică a programelor de care depind milioane de europeni.
Victor Negrescu și importanța negocierilor pentru interesele României
Când vine vorba de construcția viitorului buget, implicarea europarlamentarilor români este esențială, iar apărarea priorităților României presupune cooperare între reprezentanții săi, dincolo de diferențele de apartenență politică. Negocierile bugetare europene sunt complexe, iar rezultatul lor depinde de capacitatea reprezentanților statelor membre de a construi alianțe, de a susține argumente solide și de a transforma prioritățile naționale în propuneri credibile la nivel european.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și președinte al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, susține necesitatea unei Uniuni Europene capabile să investească în dezvoltare, să reducă decalajele economice și sociale și să ofere răspunsuri concrete problemelor cetățenilor. În dezbaterea privind viitorul buget, o asemenea abordare înseamnă apărarea finanțărilor de care România are nevoie pentru a continua procesul de convergență, dar și susținerea unei Europe care își consolidează competitivitatea fără să renunțe la solidaritate.
În această calitate, contribuie la definirea priorităților pe care socialiștii europeni le susțin în negocieri: protejarea coeziunii și agriculturii, investiții în educație și sănătate, locuințe accesibile și sprijin pentru competitivitate și securitate.
Implicarea sa privește și dosare concrete. Ca raportor pentru evaluarea bugetară a viitoarei Politici Agricole Comune în Comisia pentru Bugete, Victor Negrescu susține o finanțare adecvată și predictibilă pentru fermieri și comunitățile rurale. Pentru România, miza este ca reorganizarea bugetului să păstreze sprijinul pentru agricultură și dezvoltare rurală, cu reguli care să permită beneficiarilor să își planifice investițiile.
În sprijinul acestor priorități, a inițiat și un demers de strângere a semnăturilor europarlamentarilor din cele 17 state membre, inclusiv România, care au cerut protejarea finanțărilor pentru coeziune și agricultură. Obiectivul este consolidarea sprijinului în Parlamentul European pentru aceste politici și identificarea unor resurse suplimentare pentru noile priorități de securitate și competitivitate.
Sănătatea reprezintă o altă prioritate concretă. Victor Negrescu a propus introducerea unui capitol dedicat sănătății în viitoarele Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat, cu o finanțare distinctă de minimum 20 de miliarde de euro la nivelul Uniunii. Propunerea, susținută în avizul Comisiei pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, urmărește investiții în spitale, asistență medicală primară, prevenție și acces la servicii medicale, inclusiv în comunitățile insuficient deservite. Aceasta rămâne o prioritate de apărat în negocieri, alături de menținerea unui program european dedicat sănătății.
În educație, susține creșterea finanțării Erasmus+ și investiții mai consistente în formare și competențe. Pentru cetățeni, aceste priorități înseamnă acces mai larg la învățare și mobilitate, pregătire pentru locuri de muncă mai bune și oportunități pentru tinerii din medii dezavantajate.
Discuția privește și proveniența banilor. Victor Negrescu a propus o nouă resursă proprie europeană bazată pe taxarea marilor operatori de jocuri de noroc și pariuri online, asociată combaterii platformelor ilegale, pentru a susține suplimentar educația și politicile pentru tineri. Este o soluție prin care extinderea investițiilor europene ar putea fi finanțată fără reducerea fondurilor pentru agricultură, coeziune sau sănătate.
Miza intervențiilor și propunerilor sale trebuie înțeleasă tocmai în acest context: România are nevoie de o reprezentare activă în negocierea priorităților și a resurselor europene, nu doar de o reacție după ce deciziile au fost luate. Susținerea unor alocări adecvate pentru coeziune, agricultură, educație, sănătate și investiții în oameni trebuie să fie dublată de preocuparea pentru simplificarea accesului la finanțare și pentru utilizarea eficientă a banilor europeni.
Apărarea unui buget mai ambițios trebuie însoțită de măsuri care să permită folosirea efectivă a fondurilor. Un buget mai mare nu este suficient dacă fondurile ajung greu la beneficiari, dacă procedurile sunt excesiv de complicate sau dacă proiectele sunt blocate din cauza capacității administrative insuficiente. De aceea, apărarea sumelor alocate trebuie să meargă mână în mână cu susținerea unor mecanisme clare, transparente și accesibile pentru autoritățile locale, companii, universități și organizații care pot transforma finanțarea europeană în rezultate concrete.
Pentru România, este important și modul în care vor fi construite noile Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat, prin care Comisia Europeană propune reunirea mai multor categorii de finanțare într-un cadru comun. Schimbarea urmărește simplificarea, dar rezultatul va depinde de regulile adoptate și de implicarea reală a regiunilor și autorităților locale. Sunt necesare garanții pentru păstrarea finanțărilor destinate sectoarelor esențiale, consultarea beneficiarilor și predictibilitatea investițiilor. Flexibilitatea administrativă nu trebuie să devină un pretext pentru diminuarea finanțărilor destinate sectoarelor esențiale.
Banii europeni sunt o investiție în viitorul României
România nu își poate permite să trateze viitorul buget european ca pe o negociere îndepărtată, purtată exclusiv la Bruxelles. Efectele sale se vor vedea în fiecare regiune, în capacitatea primăriilor de a moderniza comunitățile, în șansele fermierilor de a rămâne competitivi și în posibilitatea firmelor românești de a investi, de a inova și de a crea locuri de muncă.
În anii următori, succesul României va depinde atât de resursele pe care va reuși să le obțină, cât și de capacitatea de a le accesa și folosi inteligent. Prima condiție este ca Uniunea să păstreze un buget suficient de ambițios pentru a răspunde tuturor provocărilor sale, fără să abandoneze regiunile care încă au nevoie de sprijin pentru a recupera decalajele.
Pozițiile susținute de Victor Negrescu în această dezbatere trebuie privite prin prisma unei mize mai mari decât un simplu compromis financiar: locul României într-o Europă care se schimbă. Viitorul buget european trebuie să finanțeze securitatea și competitivitatea, dar și dezvoltarea echilibrată, agricultura, educația, sănătatea și coeziunea socială. Pentru România, apărarea acestor priorități nu este o opțiune secundară. Este o condiție pentru continuarea modernizării și pentru ca apartenența la Uniunea Europeană să rămână o sursă reală de oportunități pentru cetățeni.
Material realizat în cadrul unei inițiative editoriale cu finanțare europeană.
1 comentariu