Băsescu, înainte de-a împlini 60 de ani, "a făcut curat" în Justiţie. Năduf mare avea. Gură mare este. Îi dă replica tînărul Danileţ, ieri judecător, azi mare-n Consiliul Suprem al Magistraturii. Citatele sînt din Băsescu ăl ciupit.
Reporter: Eraţi tineri revoluţionari în afara CSM. Care-i procesul gnoseologic prin care aţi ajuns nişte burtoşi fără curaj?
Cristi Danileţ: Ei, dar cine a spus că nu mai avem curaj? Şi, mai ales, cine a pomenit că suntem burtoşi?! – sper că asta nu se referă şi la mine, în afară de a mă mai tunde puţin şi de a-mi cumpăra ceva costume noi, nu am schimbat nimic la look-ul meu de reformist.
Nu, adevărul e că acum avem mai mult timp de lucru şi mai puţin de criticat. Am ajuns în CSM şi membri cu mai multă experienţă şi cu mai puţină (în ale reformei), şi mai tineri şi mai vârstnici, şi mai moderaţi, şi mai fără răbdare. E greu să compatibilizezi toate curentele şi să acţionezi unitar. Încercăm să ne cunoaştem şi să ne facem treaba pentru care am fost trimişi aici: să ne asigurăm că justiţia se face independent, să eficientizăm derularea procedurilor şi să creştem încrederea populaţiei în sistemul juridic. Sunt obiective măreţe, ce se vor realiza prin multe măsuri care în general nu sunt vizibile imediat.
Deocamdată, în 10 luni am făcut mai multe lucruri decât au făcut membrii fostului CSM în 6 ani. De exemplu, în domeniul transparenţei activităţii CSM, se ştie deja că toate şedinţele noastre se transmit online pe site-ul www.csm1909.ro; materialele asupra cărora se pronunţă Plenul şi secţiile sunt pe site cu trei zile înainte de şedinţă; există o agendă pentru activitatea fiecărui membru CSM pe pagina principală a site-ului; avem propria agenţie de ştiri despre justiţie www.infocsm.ro. În domeniul Inspecţiei Judiciare am reglementat o nouă procedură de numire a inspectorilor; se monitorizează în toată ţara durata cauzelor mai vechi de 5 şi mai vechi de 10 ani; iar la instanţa supremă se va derula un control de fond pentru prima dată în istoria acestei instanţe. Pentru implementarea Noului Cod Civil, CSM coordonează un Grup care reuneşte magistraţi, avocaţi, grefieri, notari şi executori unde se corelează activităţile de pregătire a profesioniştilor în drept şi de informare a cetăţenilor cu privire la noile reglementări; aici am iniţiat, în premieră în România, un site de comentarii gratuite şi online a noului cod civil la www.iurispedia.ro şi o secţiune ce cuprinde broşuri cu explicaţii ale noilor instituţii prezentă pe site-ul CSM. În domeniul integrităţii judiciaream reglementatcriteriile de stabilire a condiţiei de bună reputaţie pentru a accede în magistratură; avem pentru prima dată o procedură de încuviinţare a cererilor de autorizare a percheziţiei sau de arestare preventivă a magistraţilor; am creat pe site-ul CSM o rubrica specială `Integritate judiciara` în care am urcat toate soluţiile de condamnare a magistraţilor pentru corupţie, de sancţionare în materie disciplinară, şi de încălcare a codului deontologic în ultimii 6 ani. Ţin să remarc că pentru prima dată în istoria justiţiei noastre s-a iniţiat o Strategie de întărire a integrităţii judiciare însoţită de un Plan de acţiuni, larg îmbrăţişate de sistem, care urmează să aibă aprobarea Plenului CSM în curând.
Toate acestea arată că lucrăm. Şi, mai ales, că magistraţii s-au săturat să fie categorisiţi la grămadă: sistemul judiciar are multe sincope de funcţionare, sunt magistraţi cu probleme, dar marea majoritatea sunt oameni demni de respect şi încredere. Pe aceştia din urmă, şi doar pe aceştia, CSM îi va apăra.
Reporter: "O ţară care împrumută ca să-şi asigure costurile, de unde poate scoate 9 mld. de lei ca să-şi plătească cheltuielile judecătoreşti, ca să-şi arate respectul pentru hotărârile justiţiei"?
Cristi Danileţ: O, dar soluţii sunt grămadă. Vă dau cele mai simple două exemple: renunţăm să mai schimbăm bordurile de două ori pe an în următorul cincinal şi punem în practică ceea ce poporul a votat cândva: reducem numărul de parlamentari. Şi aşa legile pe care le fac sunt multe şi nu prea bune. Sau, cine ştie, poate chiar desfiinţăm Parlamentul şi lăsăm numai Guvernul, că şi aşa văd că acesta a preluat la greu atribuţii legislative.
Apoi, nu e treaba mea ca judecător, să mă gândesc de unde scoate statul bani să plătească greşelile propriilor angajaţi. Nu ştiu, s-a creat falsa impresie că duşmanii părţilor dintr-un proces e judecătorul. E halucinant să îi spui judecătorului `Ai grijă cui dai câştig de cauză, numai Statul să nu piardă!`. Ăsta e un mod de gândire periculos care nu are de-a face nimic cu respectul şi încrederea în justiţie. Aş vrea să fie clar: menirea justiţiei e să restabilească ordinea de drept şi să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Între Stat şi cetăţeni nu există niciun fel de diferenţă de tratament. Nimic nu împiedică însă autorităţile ca, odată condamnate de judecători la plata unor daune, să recupereze banii plătiţi de la funcţionarii care au greşit. De altfel, există în acest sens Recomandarea Comitetului Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei nr. (84) 15 privind răspunderea publică, care în România este trecută sub tăcere.
Reporter: "Mâine-poimâine veţi decide, prin hotărâri judecătoreşti, cine este preşedintele României"?
Cristi Danileţ: Hi, hi! Poate am vrea noi, dar nu se poate, căci potrivit legislaţiei actuale, poporul alege preşedintele în mod direct, iar Curtea Constituţională validează rezultatele alegerilor.
Acum, serios: justiţia are atribuţii stabilite prin lege, ce e scos din atribuţiile sale privesc alte autorităţi şi justiţia nu are ce căuta. Au fost nişte derapaje în anii trecuţi, dar au trecut şi ne-am autoreglat. La fel, în domeniul nostru de competenţă, nimeni nu poate interveni să ne spună cum să judecăm. Altfel, înseamnă că s-au scurs degeaba 21 ani de la Revoluţie. În momentul când o hotărâre judecătorească devine definitivă, ea trebuie executată fiindcă are valoare de lege: indiferent că părţile o consideră ca fiind bună sau nu, ea trebuie executată, altfel sare în aer tot eşafodajul pe care se sprijină democraţia.
Ce, credeţi că mie îmi convin toate legile din România?! Dar le suport şi încerc să le respect. La fel şi cu hotărârile judecătoreşti: cel care decide să apeleze la sistemul de instanţe din România, trebuie să ştie că procesul durează mult, costă şi soluţia finală s-ar putea să nu îi fie convenabilă. Astea sunt condiţiile actuale, iar cine nu le suportă are deschisă calea de a recurge la procedura medierii.
Reporter: "Noi nu avem nici un mecanism de stabilire a echilibrului între executiv, legislativ şi justiţie"?
Cristi Danileţ: E cam multă filozofie în citatul ăsta. Dar totuşi pleacă de la ceva concret: cele trei puteri nu se percep ca reprezentante ale aceluiaşi sistem de putere publică emanat din suveranitatea aceluiaşi popor. Nu, ele lucrează disparat, uneori chiar în sensuri contrare. Vă dau un singur exemplu: în domeniul taxei pe poluare, instanţele judecătoreşti au spus încă din 2008 că avem o problemă, căci reglementarea Guvernului în această materie ar încălca Tratatul Uniunii Europene. Guvernul a ţinut-o pe a lui şi a continuat să încaseze bani de la oameni pentru maşinile străine aduse din UE. Şi iată că în această primăvară avem trei constatări ale Curţii de la Luxembourg în sensul că reglementarea din România este contrară normelor europene şi banii trebuie restituiţi oamenilor, împreună cu dobânzile, care sunt mai mari decât dacă acei bani ar fi fost depuşi la vreo bancă. Şi vom plăti cu toţii.
La fel stau lucrurile şi cu Parlamentul, avertizat încă din decembrie 2005 în cauza Păduraru că sunt probleme cu legile incoerente şi care nu a făcut nimic în această direcţie, iar azi suntem condamnaţi pe bandă rulantă la CEDO. E drept, unele condamnări se datorează şi magistraţilor (de ex, care nu au motivat îndeajuns unele hotărâri), dar mult mai multe sunt condamnările pentru greşelile legislativului.
Noi am propus de multă vreme o platformă comună de dialog între puteri, care nu trebuie să se războiască între ele: e vorba de a încheia un „Pact naţional pentru justiţie”, în care să se convină termenii unei înţelegeri din care să reiasă modul de protecţie reală al cetăţeanului. Deocamdată, noi am spus, noi am auzit.
Reporter: De ce tace CSM la atacurile președintelui?
Cristi Danileţ: Uneori tăcem, alteori nu. Şi preşedintele ţării are nemulţumiri, şi noi avem. El vrea procese mai rapide; noi vrem procese mai corecte. El vrea ca justiţia să nu mai intervină în domenii care ar fi rezervate celorlalte puteri; noi vrem ca celelalte puteri să nu mai intervină în domeniul nostru. Dialogul interinstituţional e plin de formalisme şi populisme: care mai de care încearcă să îl discrediteze pe celălalt, văzând tot timpul greşeala la altul. Oricum, în România mai mult sevorbeşte decât se lucrează. Toţi au devenit analişti şi experţi în toate, în timp ce ţara asta e vai de capul ei, e pusă pe butuci.
Deocamdată, la CSM avem foarte multe proiecte pentru eficientizarea justiţiei şi pregătim planuri pentru cum va arăta justiţia peste 5-6 ani. Impresia mea este că se vrea să fim lăsaţi fără nici un suport, ca mai apoi să se spună public că nu suntem buni, că nu am reuşit ce ne-am propus şi că e mai bine fără CSM şi cu o justiţie controlată. Căci asta am sesizat acum: s-a văzut că justiţia instrumentează dosare cu politicieni, cu oameni de afaceri, că sancţionează greşelile statului, s-a văzut că nu mai sunt pârghii de control şi acum se vrea înapoi subordonarea politică a justiţiei. Eu sper că cetăţenii simpli înţeleg că acest lucru ar fi numai în detrimentul lor. Sub control politic, justiţia nu ar mai putea funcţiona echitabil.
Reporter: De ce nu desființăm Justiția pe vreme ce Criză?
Cristi Danileţ: Păi, mă întreb şi eu ce rost mai are o Justiţie ale cărei hotărâri judecătoreşti nu se vrea a fi executate. Cred că nu a mai fost nicio ţară în lumea asta într-o astfel de situaţie: să dai hotărâre şi debitorul să spună că nu vrea să o execute. De fapt, în România e ceva şi mai curios: tu, salariat al unei instituţii bugetare, să spunem „televiziunea română” dai în judecată conducerea că nu ţi-a calculat într-o lună salariul bine, sau că nu ţi-a decontat vreun transport efectuat în interesul serviciului; câştigi în instanţă şi obţii o hotărâre judecătorească care obligă conducerea TVR să îşi dea suma de bani datorată; după care Guvernul, aşadar o entitate cu care tu nu te-ai judecat, vine şi spune că el nu îţi dă banii; aşa că iei hotărârea, o pui în ramă şi o agăţi pe perete. Cam aici s-a ajuns. Mâine-poimâine o să ne vină angajaţii de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, aflaţi în subordinea ministrului justiţiei care o să spună că nu mai au locuri în penitenciar şi o să refuze să execute hotărârile penale.
Mă întreb dacă un datornic se duce la bancă şi le spune că nu vrea să plătească o rată, din diverse motive, îl iartă banca de datorie sau îi vinde casa??
Reporter: Politica și deciziile ei greșite sau Justiția și verdictele ei bagă țara în faliment?
Cristi Danileţ: În momentul când apar primele hotărâri judecătoreşti într-un anumit domeniu în care statul pierde (de ex, sistemul electronic de plată a rovignetelor, taxa pe poluare, restituirea caselor naţionalizate), la nivelul puterilor politice trebuie să se dea semnale de alarmă şi să se îndrepte legislaţia sau practicile administrative (de ex, modul de calculare al salariilor pentru profesori, sau de recalculare a pensiilor). Este inimaginabil să ai hotărâri judecătoreşti care în mod repetat spun că ceva e greşit şi tu, putere politică sau administraţie, să nu faci nimic.
Nu, în mod cert, numai proasta administrare şi lipsa de asumare a responsabilităţii pot băga România în faliment. Trebuie de reţinut că justiţia intervine întotdeauna post-factum, după ce răul e făcut. Câteodată mai reuşim că corectăm, câteodată însă nu. Şi numai cetăţeanul are de pierdut.
30 de vizualizări
Si nimic despre Florin Costiniu? Nimic despre nevasta-sa? nimic despre Jipa, familia Birsan?
nimic despre Burlan si celeritate? Nimic despre judecatorii vinduti mafiei? nasol.
PROBLEma cea mai importanta a justitiei romane o reprezinta calitatile morale ale unor magistrati, care pronunta solutii dupa propriile interese, fara sa tina seama de lege si de probele aflate la dosar.
Din propria experienta, din experienta unor cunoscuti precum si din unele articole de presa, rezulta ca intre unii politisti,procurori si judecatori exista niste relatii de tip mafiot, astfel incat daca o persoana fara relatii si fara prea multi bani face o plangere impotriva unor persoane cu relatii(care ocupa functii politice sau administrative ori apropiati ai acestora) sau cu bani(multi obtinuti in urma unor ilegalitati sau infractiuni) are foarte putine sanse sa obtina o solutie favorabila.
La aceeasi concluzie au ajuns si altii, fie simplii cetateni, ziaristi, analisti politici sau chiar magistrati ori presedinte de tara.
In ultimii 20 de ani in Romania au fost falimentate zeci de banci, sute de societati comerciale si exista zeci de persoane (politicieni, politisti, magistrati, etc.) care nu isi pot justifica averile pe care le au, iar magistratii romani nu i-au gasit pe cei vinovati pentru aceste lucruri.
Doresc sa va reamintesc o afirmatie de a dvs. de la sfarsitul anului 2008 ,,sistemul este din pacate o increngatura de relatii incepand de la grefier pana la magistrat, in cercurile justitiei se stiu foarte bine tarifele care sunt necesare pentru a se tranti o sentinta”.
Intr-un articol de presa aparut in anul 2008, ziaristul si analistul politic Catalin Avramesca scria ca in justitia romana ,,exista retele formate din avocati si judecatori care garanteaza practic rezultatul oricarui proces”.
In anul 2007, un judecator bihorean spunea ca in judetul Bihor (si nu numai) exista adevarate clanuri mafiote formate din avocati, politisti, procurori si judecatori, legati de obicei prin diferite relatii de rudenie (sot-sotie,parinti-copii, frati,cumnati,veri,etc.) sau de prietenie.
Daca cineva are suficienti bani se poate adresa unui membru al acestor clanuri, de obicei avocatului, si poate obtine orice solutie doreste, indiferent de ce spune legea si indiferent de probele aflate la dosar(se poate spune ca justitia romana actuala, este asemanatoare cu justitia SUA de la inceputul sec. 20, cand un mare mafiot spunea ca ,,nu conteaza ce spune legea, conteaza cine este judecatorul”)
O alta ,,performanta” a justitiei romane consta in faptul ca pornindu-se de la aceeasi stare de fapt si de drept instante diferit pronunta solutii diferite( probabil in functie de cine ,,cotizeaza” mai mult, reclamantul sau paratul!)
Presedintele Romaniei Traian Basescu spunea in urma cu mai bine de un an de zile ,,ca exista obiceiul ca unii judecatori sa primeasca cate 200-300 de euro(aceasta in cauzele mai simple, deoarece in cauzele mai ,,complexe” sunt sigur ca sumele sunt mult mai mari) pentru solutiile pe care le pronunta”.
Doresc sa va intreb, Dl. judecator:
1)Ce a facut actualul csm si ce intentioneaza sa faca in viitor pentru ca solutiile pronuntate de magistrati sa aiba la baza doar legea si probele aflate la dosar ?
2)Ce ati facut dvs. personal si ce intentionati sa faceti in viitor pentru ai elimina din sistem pe magistratii care au obiceiul de ,, a tranti “ o solutie?
Va multumesc.
CSM nu s-a reformat – dovada este faptul ca CSM nu raspunde la sesizarile care vizeaza controlul dosarelor. Corb la corb nu-si scoate ochii !
Pe de alta parte ceea ce se intampla la Cluj dovedeste ca sunt si exceptii pozitive in justitia romana, dar sunt exceptii. Cand in CSM se vor afla doar exceptii pozitive vom putea spera la un stat de drept.
da domnule judecator fiul meu va admira si avea increderea ca veti schimba multe in bine in JUSTITIE. cu ce suntem noi de vina cetatenii ca in aceasta TARA ,lucrurile nu merg bine,ca timp de 20 de ani ORGANELE STATLUI NU SI-AU FACUT DATORIA,ca daca s-a ajuns aici suntem toti de vina. cu ce suntem noi de vina ca avem ghinionul sa picam pe mana unor anchetatori carora le place sa minta ,sa exagereze ca sa de-a greutate dosarului. cu ce sunt eu de vina ca pentru a-mi face dreptate platesc gras un avocat care -si trage ocheade si zambete cu procurorul in timpul sedintei. cu ce sunt eu de vina ca toate probele si martorii care dorim sa-i ducem ne sunt respinsi de judecatori in cine sa mai am incredere. cu ce ajuta tara ca tineri buni inteligenti,daca au gresit platesc cu multi ani de puscarie. ajutatine si propuneti schimbarea LEGII ETNOBATANICILOR,fiind la prima abatere ajutatii si nu-i pedepsiti sever.