Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Sebeș, Alba, România. Un orășel refuză să se formalizeze cu formaldehidă

Zoom Sebeș, Alba, România. Un orășel refuză să se formalizeze cu formaldehidă

În Sebeș, județul Alba, cîteva mii de oameni iesi în stradă și protestează, de vreo două săptămîni, față de planurile unei companii austriece, Kronospan, de a deschide o nouă fabrică de formaldehidă, cu o capacitate de 60.000 de tone anual.

Formaldehida e o substanță folosită la prepararea cleiurilor, iar Kronospan, care este unul dintre cei mai mari producători de plăci agregate din Europa – și totodată unul dintre cei mai mari consumatori de lemn din România –, are nevoie de ea în cantități extrem de mari. În același timp, formaldehida este o substanță catalogată de către Organizația Mondială a Sănătății ca făcînd parte din categoria 1 de substanțe cancerigene.

Istoria Kronospan pe meleaguri românești începe prin 2004,

cînd austriecii cumpără fabrica din Sebeș de la niște italieni, Fratti, și de la soția lui Theodor Stolojan, care deținea și ea acțiuni la companie. La momentul achiziției, ca și în prezent, Kronspan producea deja, cu ajutorul unei fabrici construite în 1998, vreo 30.000 de tone de formaldehidă anual și avea în plan, încă de pe atunci, o fabrică nouă, cu capacitate dublă. Prin 2007, oamenii erau la un pas de a primi avizele, însă ca urmare a unor proteste, precum și a unor probleme apărute în presă, noua fabrică – pe care o construiseră fără autorizație de construcție – a fost demolată, iar proiectul a intrat în stand-by. Asta pînă în urmă cu ceva vreme, cînd austriecii au decis să-l scoată din nou pe tapet. Evident, noua fabrică este, în fapt, aceeași fabrică, demolată și gata să fie montată din nou. Ba mai mult, noua fabrică nu doar că este destul de veche, dar la momentul achiziției ea era deja una second hand, fiind folosită timp de vreo trei ani în Franța. Dar, în opinia șefilor companiei, opinie făcută publică în cadrul unei conferințe de presă de săptămîna trecută, o instalație de formaldehidă second hand e mult mai bună decît una nouă, pentru că e deja rodată, iar eventualele defecțiuni au fost deja remediate. Ba mai mult, în caz că nu știați, domnii de la Kronospan sînt niște ecologiști pursînge și salvează pădurile. Adică, așa cum se lăudau șefii companiei, prin faptul că achiziționează toate deșeurile din lemn pe care le pot achiziționa, salvează anual de la tăiere hectare întregi de pădure. Hă-hă, ce-am mai rîs.

Pe de altă parte, problemele de atunci ale Kronospan au cam dispărut,

în sensul că s-a schimbat culoarea politică a unor instituții, iar unii foști protestatari au devenit funcționari de treabă, care nu vor decît să respecte legea.

Spre exemplu, în urmă cu opt ani, Kronospan avea un contract de prestări servicii cu firma șefului APM Alba, Vasile Todea, fix omul care urma să le emită un aviz de mediu. Or, cum actualul șef al APM Alba, Mihaela Mih Dehelean, nu are firmă de amenajări spații verzi, a dispărut și problema conflictului de interese. Ba mai mult, nici Garda de Mediu nu a mai amendat compania, cum o făcea în urmă cu niște ani, pentru deversări accidentale în rîul Sebeș. În plus, referendumul din 2007, în care sebeșenii au fost chemați să voteze în privința formaldehidei, nu a fost validat din lipsă de cvorum, cu toate că 95% din participanții la vot s-au declarat împotriva acestei activități.

Pe de altă parte, protestele sînt mult mai serioase acum.

În principal, prin prisma faptului că nu mai există un lider. Fostul lider al protestelor de acum șapte-opt ani a devenit un politician de succes. Gheorghe Feneșer, un fost securist cu acte în regulă și fiu de nomenclaturist, a sărit de la stadiul de activist și patron al Antena 1 Alba la cel de prefect de Alba, impus de PC. Ba mai mult, și-a mai nuanțat puțin poziția, în sensul că după 2009 a devenit imun la activitatea Kronospan, doar pentru ca în ultimele zile să joace, din nou, rolul de susținător al oamenilor. Cum însă el e prefect, iar mișcările de acum nu au un lider, compania se vede în situația de a nu avea un corespondent, un om cu care să negocieze astfel încît batista să fie pusă din nou pe țambal. Prin urmare, modus operandi-ul companiei s-a schimbat puțin, astfel că un prim pas a fost emiterea unor comunicate de presă care, fără excepție, se încheie cu amenințarea dării în judecată. Cu alte cuvinte, oamenii se declară dispuși la dialog, dar un dialog purtat sub spectrul chemării în judecată. În plus, ca orice corporație serioasă, și-au angajat și niște ziariști, că doar trebuie să-i bîrfească și pe ei cineva, dar de bine.

Luați prin surprindere de cei cîteva mii de oameni care ies duminică de duminică în stradă la Sebeș, ba chiar și de contestațiile la solicitarea de reviziure a autorizației integrate de mediu, băieții și fetele de la Kronspan se pregătesc de reacțiune. Asta dacă nu cumva cei din Ministerul Mediului, Garda de Mediu și Agenția de Protecție a Mediului Alba nu vor decide, sub presiunea străzii, să-și facă din nou treaba la modul serios, căci altfel ce se întîmplă la Sebeș are toate șansele să devină o nouă “Salvați Roșia Montană”.



4 comentarii

  1. #1

    Problema formaldehidei este mai complexa decat pare.
    Formaldehida (cunoscuta in mod popular sub denumirea de FORMOL) este larg folosita in principal la producerea placilor aglomerate lemnoase (PAL) din care este fabricat majoritatea mobilierului aflat in casele romanilor. Prin urmare, avem nevoie de formaldehida!
    Formaldehida se mai foloseste si in industria textilelor, a medicamentelor, cea alimentara, etc. Este deci un produs indispensabil economiei mondiale. Sa nu mai amintim faptul ca si cei dragi trecuti in nefiinta beneficiaza de formol pentru ultimul drum.
    Este adevarat ca in stare pura, formaldehida prezinta risc cancerigen. Dar, la fel de adevarat este si faptul ca formaldehida este prezenta si in fumul de tigara. De ce nu se interzice in mod total comercializarea tigarilor?
    La o simpla cautare pe Wikipedia, afla faptul ca doar Italia si Germania (impreuna) produc 10% din cantitatea mondiala de formaldehida. Sunt oare prosti? Doresc sa se intoxice?
    Europa de vest consuma 30% din productia mondiala de formaldehida. Deci exista piata de desfacere. De ce Romania nu ar produce formol daca alte state o fac? Nu este nevoie de locuri de munca si venituri la buget?
    Singura problema este in a respecta legislatia de mediu. A avea garantii ca tehnologia de fabricatie nu prezinta riscuri de imbolnavire pentru populatia din jur si ca exista institutii serioase care verifica in mod constant respectarea legilor.
    Spatiul public este plin de protestele ecologiste care sunt impotriva oricarei dezvoltari tehnologice. Progresul nu poate fi insa tinut in urma decat daca dorim sa ne intoarcem in Epoca de Piatra. Noi toti ne dorim energie ieftina pentru a ne putea spala pe picioare sau sa ne facem cafeaua de dimineata. Insa orice Roman ecologist va protesta impotriva centralelor pe carbuni, atomice sau hidro. Ecologistii doresc sa manance carne fara a ucide vreun animal. Ecologistii isi doresc sa aiba salarii decente dar fara sa lucreze.
    Daca dorim sa ne mentinem actualul standard de viata si nu sa ne intoarcem inapoi cu 100 de ani, trebuie sa acceptam progresul tehnologic. Este adevarat faptul ca anumite tehnologii sunt periculoase (nu doar producerea formaldehidei ci si extractia aurului prin metoda cianurarii, de exemlu). Solutia nu este interzicerea tehnologiilor de producere ci folosirea lor intr-un mediu controlat care sa previna accidentele. Nu tehnologia ori substantele produse ori folosite sunt periculoase ci oamenii care le stapanesc.
    Spre exemplu, politica este modalitatea prin care se guverneaza si dezvolta o societate democratica. Daca in Romania lucrurile merg prost, nu sistemul politic este de vina ci politicienii care guverneaza.

  2. #2

    @marius sacalos: cred ca esti platit sau direct interesat, altfel nu cred ca ti-ai pune familia/copiii in pericol. Crede-ma, unii prefera epoca de piatra in locul poluarii si mizeriei (si morale)…

  3. #3

    Din cate stiu eu era o fabrica de formol in orasul Victoria.Mai functioneaza oare?

  4. #4

    Marius Sacalos amesteci lucrurile ca sa poti argumenta un rationament la fel de cancerigen precum formolul. Centralele atomice nu au nimic de a face cu cele hidro, decat in faptul ca ambele produc energie! Da se protesteaza pentru ambele! Cele hidro nu au nici o problema. Poate microhidrocentralele care capteaza raurile mici cu totul! Crezi ca raurile nu au alt rost decat sa curga? De habitate ai auzit? Toate demonstratiile eco, pentru cei ce judeca bineinteles, se fac pentru mentinerea calitatii ambientului care, contrar caposilor ca tine, sunt indnspensabile vietii. Vietii noastre prietene, a TUTUROR, oameni si animale deopotriva! Chiar daca nu ai tu habar ce bei, mananci sau respiri! Goana dupa bani se pare ca ii face pe multi cazuti in cap, sa ignore dreptul la aer, apa, hrana sanatoasa al TUTUROR! Aerul in care Kronospan isi „impinge” fumurile nu este al Kronospanului prietene! La ora la care eu scriu acest text la APM Alba NU EXISTA NICI UN INSTRUMENT DE MASURA PENTRU POLUAREA CU FORMALDEHIDA! Firma Kronospan de la fiintare pana acum a incasat amenzi in jur de 200 000 de euro! Si tot aceasta firma vrea sa mai construiasca o fabrica! Si nu este vorba doar despre poluarea cu formaldehida ci si de poluarea cu microparticule la fel de cancerigene! De doua tipuri! Cat? Pai cam o tona si jumatate pe zi! Asta este norma „legala”, cica! Asa peste Sebes! Cartierul Kogalniceanu este PESTE DRUM de fabrica! Adica oameni! Ai tu o schema in cap cu demonstratiile eco? Pai cred ca esti neinformat si ca nici nu iti pasa, sigur ai altele pe cap! Dar idei fixe multe!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

erbasu
Big Fish
Istorii Corecte Politic
Iubitori de arta
Carne de pui La Provincia