Am fost singura publicaţie din ţară, din lume şi din galaxie, care am scris despre numirea consilierului personal al lui Emil Boc, impostorul şi ofiţerul de la UM Doi şi-un sfert Adrian Vevera, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei Termoelectrica. Imediat după apariţia materialului, coincidenţă sau pur şi simplu consecinţă, consiliul s-a revoltat şi i-a spus lui Boc, lezmajestatea voastră, aiasta nu se poate, exact cum i-a zis Lascăr Catargiu regelui Carol I, legat de logodna prinţului Ferdinand cu Elena Văcărescu. Boc a scăldat-o în stilu-i caractreristic, l-a revocat pe Vevera, dar l-a păstrat ca membru în consiliu. Astfel, gogoaşa portocalie a răma intactă, iar ţara merge mai departe. Evident, să protesteze Jos Guvernul!, Jos Boc!, în Piaţa Universităţii. Oh, tempora, oh mores, ah Boc.
Citiţi mai departe ancheta publicată în numărul 3 (30) al revistei Caţavencii.
A început militarizarea companiilor de stat?
Şi dacă da, care este scopul acestei mişcări? Cel puţin asta se întâmplă la Compania naţională de transport al energiei electrice, Transelectrica. Unde statul deţinea, la data de 31 decembrie 2011, 73,68% din pachetul de acţiuni, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, iar Fondul Proprietatea, 13,49%. Vineri, 20 ianuarie a.c., acţionarii Transelectrica, adică statul majoritar şi invitaţii săi aleşi pe sprânceană, l-au ales prin vot secret pe Adrian Victor Vevera în calitatea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei Transelectrica.
Despre Vevera, tocmai apucaserăm să scriem că este consilier personal al premierului Emil Boc, pe probleme de securitate energetică (vezi AICI). Vevera mai este consilier al ministrului Comunicaţiilor, Valerian Vreme, membru în Consiliul de Administraţie al ICI, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, aflat în subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cât şi director general al Cert-Ro, centrul naţional de răspuns la incidente de securitate cibernetică şi de expertiză în domeniul securităţii, în locul căpitănesei SRI Mireille Rădoi.
Din tot acest noian de competenţe, una mai relativă decât cealaltă, şi toate împreună neacoperite de realitate, singura abilitate certă a lui Vevera este cea de „salariat“ în cadrul DGIPI, fosta unitate „Doi şi-un sfert“, aşa cum rezultă din declaraţia de avere depusă la Secretariatul General al Guvernului, la data de 20 iulie 2009 şi neactualizată. În ultimul an fiscal încheiat, respectiv în 2008, Adrian Vevera a obţinut venituri de 20.000 de lei din activitatea de „salariat“ la DGIPI. Este, printre altele, singurul său venit cert, într-o ecuaţie de tranzacţii imobiliare cu terenuri unde învârte sute de mii de euro.
Faptul că Boc a sădit un ofiţer din structurile UM „Doi şi-un sfert“ în răsadniţa companiei Transelectrica are mai multe semnificaţii. Vă spuneam recent că statul intenţionează să-şi înstrăineze participaţiunile la mai multe companii energetice (vezi AICI). Ziceam că parte dintre ele sunt active ale Fondului Proprietatea. În cazul companiei Transelectrica, statul este acţionar la două mâini, odată ca acţionar principal, cu 73,68% din pachetul de acţiuni, şi încă o dată prin Fondul Proprietatea, astfel că participaţiunea totală a statului la compania Transelectrica este de peste 80%.
Vă ziceam că în culise se duce o luptă acerbă pentru peţirea unui investitor străin de calibru, care să preia părţile statului român din companiile energetice. Bătălia este coordonată de Elena Udrea şi de Adriean Videanu şi are un dublu scop: obţinerea de fonduri de campanie electorală pentru PDL, prin tot soiul de inginerii financiare în ceea ce priveşte tranzacţionarea activelor statului, şi, doi, implementarea în dispozitiv a unor resurse care să exploateze judicios, în interes de clan, fantastica oportunitate a scoaterii la mezat a zestrei statului.
Una dintre resursele aliniate la startul privatizarii activelor statului din domeniul energetic este Dorin Cocoş, soţ de ministru, iar celelalte sunt Marean şi Fănel Videanu, fraţi de ministru. Militarizarea Consiliului de Administraţie al companiei Transelectrica, prin aducerea lui Vevera, presupune că operaţiunea de tranzacţionare a activelor statului a început deja. Competenţa reală a lui Vevera, care i-a fost livrat lui Boc printr-o hotărâre la nivel de CSAŢ, este calitatea sa de „salariat“ într-o structură de informaţii.
Deocamdată, pe zestrea companiei Transelectrica au pus ochii chinezii, care vor să investească inclusiv în reactoarele 3 şi 4 ale centralei atomoelectrice de la Cernavodă. Până la mântuirea activelor Transelectrica, ofiţerul de informaţii Adrian Vevera o s-o ducă regeşte, cu un salariu de aproximativ 25.000 de lei pe lună. Că despre banii ăştia vorbim la o companie de stat aproape falimentară, care realizează venituri anuale de peste o jumătate de miliard de euro şi cheltuieşte cam tot atât, căci din ce rămâne sunt plătiţi, ca într-o economie de piaţă funcţională, angajaţii statului.
din
