UNPR. Deputat. Alergat de procurori să fie arestat. Un fleac. Înşelătorie.
Reporter: Ciripiţi?
Mihail Boldea: Eu nu torn pe nimeni. Eu nu am de declarat mai mult decît că sînt nevinovat. Sînt pur şi simplu hăituit de organele de anchetă. Vor să mă vadă în frigare.
Rep.: Eu ziceam de primavera. Ciripiţi că e primavera?
M.B.: Nu vedeţi că s-au pus pe mine? Nici să dorm n-am timp.
Rep.: Aţi escrocat cu pămînturi.
M.B.: Nu auzi, dom’le, că n-am furat pe nimeni? Io nici nu ştiu pe unde sînt pămînturile de care sînt acuzat. Nu ştiu.
Rep.: Da, dar acum e primavera. Puteţi să ciripiţi pe ele. E frumos afară.
M.B.: Matale îţi arde de glume. Mie îmi ţîţîie fundul. Mă puteţi apăra? Mă lăsaţi să vorbesc?
Rep.: Ştiţi cumva dacă s-au întors berzele?
M.B.: Nu, de unde să ştiu?
Rep.: Dar cocorii?
M.B.: Nu ştiu, nu vreau să ştiu! Nu vreau cocori în ţară!
Rep.: Nici primavera?
M.B.: Dom’le, mata rîzi de mine? Nu auzi că la Bucureşti mi se face dosar? Că Galaţiul mă vrea pe frigare?
Rep.: Păi, e soare, se iese la muncă, la arat, la semănat. Pămîntul o fi afînat?
M.B.: Vreau să mă apăr, vreau ca glasul meu să se audă: sînt nevinovat. O să mă aveţi pe conştiinţă că nu ascultaţi un om cinstit.
Rep.: Cu frica lui Dumnezeu în sîn?
M.B.: Da, sînt om cu frica lui Dumnezeu. Am fost la mînăstire zilele astea să dau acatist.
Rep.: Şi se începuse butăşirea la trandafiri?
M.B.: Ce să înceapă?
Rep.: O lucrare tipică de primăvară.
