Cea mai populară organizație de mediu din lume are un birou și în România. Din curiozitate, am stat de vorbă cu Marina Barbălată, directorul executiv al Greenpeace România.
Simona Rădoi: În România nu avem balene sau urși polari. Ce salvează Greenpeace aici?
Marina Barbălată: Nu avem balene și urși polari, dar avem cea mai mare populație de urși din Europa, plus specii rare de carnivore mari, ca rîsul și lupul. În total, Carpații românești adăpostesc peste 33.000 de specii de floră și faună, o comoară a biodiversității amenințată de drujba tăierilor – tot în Carpații românești, trei hectare de pădure sînt degradate în fiecare oră.
S.R.: Am văzut filme cu activiști care fac lucruri destul de periculoase la proteste. Voi aveți cătușe, lanțuri etc.?
M.B.: În Greenpeace, principiul oricărei acțiuni directe este non-violența – un principiu fundamental pentru o organizație care se definește prin acțiuni directe. Da, avem și în România activiști care s-au legat cu cătușe de biroul ministrului Mediului sau au săpat după aur cu tîrnăcopul în curtea Palatului Parlamentului pentru a protesta împotriva felului în care autoritățile tratau proiectul minier de la Roșia Montană la acea vreme. Avem activiști care au stat o zi, caniculară, legați cu lanțuri la Pungești pentru a opri activitatea Chevron și care mai recent au coborît un banner de 1.000 m2 în cariera de cărbune de la Runcurel, solidarizîndu-se cu localnicii expropriați forțat. Acești oameni sînt în centrul activității noastre și intră în acțiune atunci cînd vrem să complementăm activitățile de advocacy pentru a aduce subiectul în atenția publică.
S.R.: Care este campania voastră cu cel mai mare succes la public și ce urmăriți cu ea?
M.B.: Protecția pădurilor este, cu siguranță, în centrul atenției. Primim multe telefoane și e-mail-uri în care ni se semnalează tăieri și distrugere de pădure, și este subiectul de mediu probabil cel mai aproape de oameni, întrucît distrugerea și pierderea sînt atît de vizibile. Milităm pentru asigurarea unei protecții efective a celor mai valoroase păduri – cele virgine și cvasi-virgine – prin interdicția intervențiilor silvice în acestea și susținem crearea unei vaste rețele de arii protejate, cu funcție de coridoare ecologice. La fel de importantă și urgentă este și oprirea tăierilor ilegale. Urmează să lansăm, în următoarele luni, un instrument de raportare a tăierilor ilegale, destinat iubitorilor de natură și de munte, care să faciliteze identificarea și trimiterea către investigație a tăierilor ilegale.
S.R.: Ce altceva mai faceți?
M.B.: Pe partea de energie și schimbări climatice, milităm, pe de o parte, pentru susținerea energiei din surse regenerabile, iar pe de altă parte pentru oprirea extinderii carierelor de cărbune și a dezvoltării unor noi termocentrale pe cărbune, precum și pentru excluderea energiei nucleare ca opțiune energetică sigură. În campania de agricultură ecologică, principalul subiect pe care îl abordăm anul acesta este protejarea albinelor și a polenizatorilor în general. Vizăm îndeosebi interdicția utilizării unor tipuri de pesticide – numite neonicotinoide – care au un impact extrem de dăunător asupra sistemului nervos al albinelor.
S.R.: Aveți prieteni? Dar inamici?
M.B.: Greenpeace nu are nici aliați permanenți, nici oponenți permanenți. În funcție de subiect, de cerință și de comportamentul actorului respectiv, acesta poate deveni din aliat oponent, sau invers. Un exemplu în acest sens sînt campaniile Detox – în care Greenpeace pune presiune pe brand-uri de textile pentru a renunța la substanțele extrem de toxice din procesul de producție: de la oponent, în momentul începerii campaniei, la angajamente de eliminare a chimicalelor periculoase pentru mediu din partea unor brand-uri precum Levi’s, Burberry sau Primark. Mai mult, pentru a ne păstra independența totală nu primim bani de la companii și nici din surse guvernamentale (finanțarea este exclusiv din donații individuale).
