O fi mijloc de august, vară, perioadă de vacanță și concedii, dar nu și pentru instituțiile publice. Și cu siguranță nu în ce privește activitatea de cumpărat diverse chestii, mai mult sau mai puțin utile, prin procedeul de achiziție directă. Că doar cum altfel să previi depresia unei viitoare crize dacă nu cu ajutorul terapiei prin shopping?
* Ministerul Justiției și umplut cămara cu 60 de borcane cu castraveți în oțet. Acum, să nu vă gîndiți cumva că ministrul Predoiu a cerut să i se aducă 100 de dosare de corupție finalizate, cu salată de castraveți murați și niște papanași la desert. E vorba de complexul Flamingo din Eforie Sud, un loc drăguț unde se mai odihnesc angajații din Justiție, cînd nu se odihnesc la serviciu. Firește, castraveții au fost cumpărați din București, că doar undeva mai aproape, la Constanța spre exemplu, nu există Metro la fel de frumos ca în București.
*Muzeul Vrancei din Focșani și-a luat două cărți. Să nu vă închipuiți cumva că cei de acolo au luat vreun ceaslov ori vreun letopiseț de pe vremea lui Pazvante Chioru’, pe care să-l expună în muzeu. Nțț. Înarmați cu bugetul instituției pe card și cu proverbul “ai carte, ai parte” în minte, cei de la muzeu au luat exact 1.000 de “Cronica Vrancei” și 1.500 de “Alexandru Vlahuță și Dragoslovenii”. În total, aproape 30.000 de lei virați direct, fără vreo negociere sau licitație, în contul firmei Vranpress Media SRL. Totuși, e ciudat că n-au cumpărat măcar 100.000 de bucăți din fiecare carte, să dea apoi cîte una fiecărui locuitor al Focșaniului. Sau hai, 100.001, să rămînă una și la Muzeu.
*Comuna Valea Seacă din Iași și-a luat consultanți. Extraordinar și mirobolant. Valea Seacă, o comună aruncată undeva în județul Iași, la 10 kilometri de Pașcani, e condusă de Băiceanu Gheorghe, devenit primar interimar din fost vice. Conform propriei sale declarații de avere, omul cîștigă 190.000 de lei anual, adică undeva la 4.000 de euro lunar. Pentru suma asta fabuloasă, de două ori mai mult decît adună un parlamentar din indemnizații, sumă forfetară, diurne și ce mai poate deconta, Gheorghe Băiceanu joacă rolul habarnistului eminent. Spre exemplu, în weekend, omul a ieșit la cumpărături și și-a luat consultant. Adică o firmă care să-i ajute, pe el și Consiliul Local, cu “consultanță generală în achiziții publice” și “servicii de consultanță pentru realizarea achizițiilor directe din SEAP”. Normal, ambele contracte, în valoare de 4.500 lei, au fost semnat cu aceeași firmă, Sylver Rom SRL . Adică primăria a cumpărat, prin SEAP, prin achiziție directă, servicii de consultanță prin care o firmă le va explica lor cum să cumpere, prin achiziție directă, prin intermediul SEAP, diverse chestii. Minunat. Păi, să tot fii primar de comună din Iași.
Am cautat un articol recent, potrivit sa fac un comentariu despre concursurile din administratia publica. Ati fost vreodata curiosi sa vedeti ce bibliografie stufoasa trebuie studiata pentru un post de manager de proiect sau oricare altul? Peste 400-500 de pagini. Le parcurge oare vreodata cineva? Oare cei care fac parte din comisia de concurs au habar de ce scrie acolo? De fapt candidatul este deja ales. Restul sunt de „umplutura”. Nu au nevoie de oameni competenti , ci de cei „manevrabili”. Spre succes, in genunchi inainte!
Articolul mi-a placut , din pacate lumea s-a prostit si nu citeste nimic serios. Pacat ca se modereaza comentariile, ar trebui sa gasiti alt sistem, ca le stergeti pe toate