Unde: În Bucureşti, pe strada Colţei, la numărul 50. Adică fix unde era The Legend, perete-n perete cu Underworld. Dacă aţi frecventat locul pe vremuri, ştiţi care este spaţiul: o încăpere la subsol, una la parter şi o terasă simplă în spate. Avantajul terasei e ăla că se află în curtea interioară, deci, spre deosebire de alea trîntite în mijlocul străzii prin Centrul Vechi, aici poţi să bei liniştit cu rucsacul sau geanta pe scaunul alăturat. Sau cu căruciorul copilului lîngă tine.
Cum: V-am spus, barul se numeşte Ludic şi are un motiv întemeiat pentru asta. La Ludic te poţi juca cam orice ai chef, după ce ai balotat nişte beri: wii, fuss-ball, darts, remi, şah, scrabble, go, Piticot, canastă, bridge sau „Nu te supăra, frate!“. Ba chiar îţi poţi aduce şi jocul tău de acasă, dar ce farmec mai are?
Desigur, decorul colorat face şi el o trimitere finuţă la un cub Rubik. Iar meniul vine sub formă de avion din hîrtie. Logic, pe undeva.
Cine: Deşi locul e deschis de cîteva luni, deja are groupies (ştim asta pentru că i-am văzut şi la cortul Ludic deschis la B’estfest). În general, oameni născuţi prin anii ’70-’80, corporatişti, familişti, bebeluşi, tocilari plictisiţi de Centrul Vechi, plus nişte hipsteri rătăciţi. Miercurea, locul se umple de gameri profesionişti, numiţi Lords of the Boards, care joacă în draci nişte chestii noi, şmechere: Dixit, Village, Activity, Ticket to Ride, Catan sau – ăsta-mi place mult cum sună – Saboteur.
Cît: Ieftin. O bere la halbă e 6 lei, un Heineken la sticlă costă 8 lei, Cuba Libre să tot bei la 9 lei, plus popcorn la 5 lei şi alune de pădure la 9 lei bolul. Iar o sticlă de vin, J.P. Chenet, costă 25 de lei. Ieftin ca braga!
Muzica: Nu vine nimeni pentru muzică. Aşa că, pe zi, se bagă jazz, iar seara un playlist cu de toate. Plus multe soundtrack-uri, în caz că vreun maniac şi-a scos prietena în oraş special să se joace împreună de-a recunoaşteţi filmul.
