Tirada exaltată a tînărului Liviu Pleșoianu la congresul PSD a pus mulți delegați pe gînduri. Unii ar fi votat în păr pentru el, numai că obligațiile de partid, stabilite la masa verde cu o seară înainte, i-au făcut să renunțe. Alții, însă, au văzut o formă de protest împotriva coaliției conservatoare care ar fi predat partidul Serviciilor. În lipsa oricărui discurs articulat, revolta lui Pleșoianu e o gură de aer proaspăt într-o atmosferă îmbîcsită de slugărnicie și conformism. Viorica Dăncilă a recitat programul de guvernare al lui Liviu Dragnea uitînd să-i amintească numele, Eugen Orlando Teodorovici s-a prezentat cu un monolog superficial și egoman, Cati Andronescu a părut să-și recapituleze pierderile de memorie, iar restul n-au contat. De aceea, poate că doar o dresură de urși l-ar fi întrecut pe Pleșoianu în popularitate.
Una peste alta, noua vedetă a PSD, Pleșoianu, a ajuns căpetenia unui plan B, elaborat de marii refuzați ai partidului, incitați de Codrin Ștefănescu. Ei vor să construiască o alternativă la conducerea canonică, Dăncilă-Teodorovici-Fifor, pentru cazul că noua corabie s-ar clătina la moțiunea din septembrie. Mai mult, în cazul în care PSD va opta pentru o candidatură din interiorul partidului la prezidențiale, vor să construiască o platformă de popularitate pentru Pleșoianu și să-l impună la congresul următor drept candidat.
Planul B se bazează nu numai pe nemulțumiții civili din partid, ci și pe sprijinul societății civile, spre care tinerețea și deschiderea lui Pleșoianu pot să arunce punți. Singura problemă majoră e discursul monomaniacal pe Justiție, care ține pe Facebook și la televizor, dar nu cînd cauți sprijin electoral în afara bazinului propriu. Pleșoianu nu și-a făcut pînă acum cunoscute opiniile în alt spațiu de dezbatere decît sfera securismului judiciar. Prin urmare, pentru a-și depăși nișa de fundamentaliști anti-Kövesi, tînărul protejat al Antenei 3 trebuie împins către temele mari ale politicii.
Pleșoianu e tînăr, inteligent, agreabil și degajă un aer de onestitate, ceea ce îl face o pasăre rară în PSD. A investi în imaginea lui și a-l ajuta să se construiască e o idee bună și ambițioasă. Numai că, dat fiind timpul scurt pînă la prezidențiale, tînărul are nevoie de o trambulină care să-i crească înălțimea politică. Asta ar fi doar președinția partidului. Ca și în cazul lui Iohannis, care a candidat imediat ce a fost plantat în fruntea PNL, alegerea lui Pleșoianu în fruntea PSD la congresul următor ar fi pasul obligatoriu pentru a-i pune vîntul necesar în pînze.
Numai că una ca asta se poate face doar peste cadavrele proaspeților aleși. Iar în jurul lor s-au adunat deja armatele dese și de neînvins ale oportuniștilor de serviciu.
3.159 de vizualizări
