În ultimii doi ani, Clubul Sportiv Dinamo, aparţinând Ministerului de Interne, oferă pe bandă rulantă contracte de „lucrări suplimentare“ unei firme ai cărei proprietari au încercat în urmă cu şapte ani să-şi însuşească în mod fraudulos proprietatea MFA Mizil, una dintre puţinele fabrici româneşti de armament care mai funcţiona mulţumitor după 1989.
În 2011 şi 2012, CS Dinamo a alocat firmei Hidro Salt B 92 SRL trei contracte de lucrări suplimentare la obiectivul de investiţii „Consolidare, modernizare şi reparaţii capitale la Pavilion Central al CS Dinamo“, în valoare totală de 8.063.615 lei, după ce contractul iniţial de consolidare şi reaparaţii, în valoare de 1.970.000 de lei, fusese câştigat tot de către Hidro Salt B 92. Dar asta nu-i nimic. Tot în aceşti ultimi doi ani, cât MAI a fost condus de Igaş şi Berca din partea PDL, Hidro Salt a obţinut de la Dinamo contracte în valoare totală de peste 12.650.000 de lei, adică aproximativ 3 milioane de euro.
Ar fi o problemă că majoritatea sumelor au fost obţinute prin majorarea contractelor iniţiale, prin anexe şi contracte suplimentare, dar o altă problemă este că Ministerul de Interne nu şi-a triat ofertanţii, lăsând să participe la licitaţii firma familiei Băiculescu, cei care, prin acte şi împrumuturi false, au încercat să pună mâna pe fabrica din Mizil, sfârşind, până la urmă, la Parchet şi, mai apoi, la tribunal. Dar asta e separaţia puterilor în stat, când Internele nu dau doi bani pe parchete sau tribunale.
