Planul Național de Dezvoltare Rurală a funcționat atât de bine că nu știm cum a funcționat

Mai departe de priceperea și munca necontenită a unor personalități precum Florin Barbu, Petrică Daea sau Adrian Chesnoiu, ca să-i numim doar pe ultimii titani din fruntea ministerului, agricultura de pe la noi pare să se bazeze mai degrabă pe campanii ce trag de coarda sensibilă a consumatorului, chemat să consume românește, decât pe eficiență și competitivitate. Și asta în ciuda unor vaste programe, cum ar fi PNDR. Numai în acest program, pentru perioada 2014-2020 au fost prevăzuți peste 12,7 miliarde de euro, dintre care aproape 11 miliarde din bani europeni și restul subvenție de la bugetul de stat. Bașca, am și reușit un grad de absorbție de peste 95%, cu toate că datele statistice nu prea se văd în realitatea de la fața locului, ca să folosim puțin din limbajul unui jurnal de știri. Cert este că, mai departe de date statistice, nici ministerul, condus încă de domnul Barbu, nu prea știe care e treaba cu acest program, ce impact a avut și care-s rezultatele lui, mai departe de datele statistice privind împărțeala banilor, absorbția. Tocmai pentru asta, pe 22 octombrie a fost semnat un contract cu italienii de la T33, contract ce prevede un studiu de evaluare ex-post a PNDR 2014-2020, inclusiv tranziția 2021-2022. Asta ca să afle și băieții de la minister cum stă treaba cu indicatorii complementari, cu indicatorii obligatorii și, adițional, să înțeleagă, cumva – și să fie bine, evident –, ce s-a ales de toți banii ăștia europeni. Iar la final să poată fi organizată o conferință, desigur, în care să se poată aprecia la adevărata lor valoare bunele rezultate obținute din PNDR. Că doar nu plătește ministerul aproape 900.000 de lei plus TVA pentru altceva decât date reale și bune, da, îhî.