Țevile de pe litoral, aflate în slujba biodiversității

În urma controalelor de pe litoral au fost descoperite rezervoare de gaz și fose septice ascunse pe sub nisip, plus țevi de deversare care dau direct în mare; ceea ce nu știe doamna Buzoianu este că datorită acestor țevi și, mai ales, a materiilor care curg prin ele în apă, fauna locală s-a îmbogățit și diversificat, transformând zona într-un habitat pentru multe specii noi, mutante, dintre care putem aminti:
* Crabul-meseriaș. Pe lângă binecunoscuții clești, vietatea este dotată și cu ciocane, cheie de 14 și șurubelnițe, motiv pentru care are o vizuină frumos aranjată, căreia îi aduce în fiecare zi mici îmbunătățiri.
* Măgarul de mare. Seamănă cu calul de mare, însă are urechile și excrescențele mai lungi și este foarte încăpățânat. Biologii încearcă să-l încrucișeze cu căluțul de mare pentru a obține o specie mai rezistentă, catârul de mare.
* Sirena românească. Sută la sută neaoșă, are trup de femeie și cap de pește, fiind soția ideală pentru pescarul care are norocul să captureze una în năvod. Având cap de pește, e tăcută, deci nu-și poate cicăli soțul când vine beat.
* Alte noi viețuitoare marine ar mai fi guvidul cu picioare, consumat de clienții localurilor de pe litoral sub formă de ciocănele la grătar, meduza păroasă, de care turiștii din apă se feresc, deoarece atingerea sa gâdilă, midia de uscat, care iese pe plajă și ciupește oamenii cu valvele cochiliei, rechinul „câine de mare”, îndrăgit fiindcă latră și fugărește pisicile de mare, precum și delfinul de apă mică, întâlnit lângă mal, unde, pentru doar o felie de pizza sau un mic, face giumbușlucuri, spre deliciul copiilor.
* În plus, din câte se pare, toți turiștii care s-au scăldat lângă aceste țevi au căpătat un bronz frumos, cafeniu, uniform, care nu li s-a dus de pe trup nici după un an, iar părul li s-a aranjat mai bine decât dacă ar fi fost dat cu gel.

11.497 de vizualizări