Mai e puțin pînă-n vară, cînd fermierul Băsescu se va plimba cu mîinile prin grîu, mîngîind tarlaua de la Nana înainte de asaltul final, așa cum proceda, în film, gladiatorul lui Ridley Scott. Generalul n-a avut probleme cu goții, pe cît va avea președintele cu mangoții, fiindcă și suma, și banca, și ratele miros a război de presă. Dar știți cum se spune: nimeni din presă n-a cîștigat un război cu Băsescu.
De fapt, Băsescu a avut uimitorul și neîntreruptul noroc de a se confrunta doar cu idioți. Le putem spune adversari slabi, ca să se simtă inclus și Petre Roman, dar întreaga istorie a personajului Băsescu cere cuvinte mai tari. Idiotul Geoană și idiotul Vântu i-au oferit încă un mandat. Idiotul Voiculescu i-a creat nesfîrșite ocazii. Idiotul Ponta l-a lăsat să scape de suspendare. Idiotul Antonescu i-a fost contemporan. Iar noi, idioții ceilalți, l-am ajutat să rămînă la Cotroceni ieșind la vot exact atît cît să pară el de neînvins.
Șirul proștilor care i-au stat împotrivă a făcut din Băsescu un supraviețuitor pe care Bear Grylls îl urmărește pe Twitter. Mitul, în care atîția și atîția nerozi l-au culcat ca într-o raclă, îl păstrează ca pe un cadavru public neputrezit, bun de scos în momente de secetă politică. Cu concursul celor mai tonți dușmani din Univers, omul e bănuit de sfințenie electorală, are statut de moaște făcătoare de guvern și, lucru periculos, e la fel de rezistent la lovituri pe cît e la băutură.
Sorin Roșca Stănescu e, cum ar observa Patapievici, prostul recent. Transferul nedovedit al milioanelor din Cipru reprezintă pentru Băsescu ceea ce a reprezentat pentru văcarii adăpostiți după căruțe atacul de despresurare al cavaleriei. De acum înainte, Băsescu poate primi din Cipru diamante, cocaină, sclavi, specii dispărute sau armament nuclear, fiindcă nimeni nu va mai crede o iotă. Și, desigur, nimeni nu va mai îndrăzni să pomenească de plăți făcute în Seychelles, în Mauritius sau în orice alt paradis unde, după moartea politică, fermierii se reîncarnează în rentieri.
Băsescu, acest Superman alimentat cu prostia celorlalți, nu poate fi doborît cu tehnici pămîntene. Schemele clasice, figurile previzibile, lupta fățișă trebuie aruncate la coș. Dacă ar exista, băieții deștepți din democrație ar ști cum să fure electricitate din rețeaua lui de securiști. Dar, în absența lor, se pot încerca procedee mai ciobănești, cum ar fi asfixia cu voturi și fractura de șanse. Dacă Ponta și Antonescu ar candida fiecare la președinție, USL va intra singur în turul doi. Cotroceniul va intra în stăpînirea celui mai bine plasat, iar Palatul Victoria va rămîne celuilalt. Asta înseamnă, pentru USL, 70% din Parlament, 100% din Guvern, 100% din Președinție, 100% din servicii și Parchete, 60% din Curtea Constituțională. O dictatură aproape de perfecțiune, de la care poate începe redemocratizarea țării.
Dar pentru asta îți trebuie un strop de inteligență, ceea ce face planul absolut irealizabil.
