Figuri noi! Conferențiar la Științe Politice – SNSPA, cu un Fullbright la bază. Om cu teorie despre săptămîna politică: remaniere PNL și adunare PMP.
Reporter: Președinte scandalagiu, premier mincinos. România cum arată cu adevărat?
Andrei Țăranu: Dar cine se uită cu adevărat la ei? Băsescu îl face pe Ponta mincinos și premierul crește cu un procent după fiecare apariție. Președintele face scandal în țară spunînd că e inadmisbil să te joci cu statul de drept și apoi se duce la Bruxelles și spune că, de fapt, statul de drept e bine-mersi, e doar puțin zgîriat pe la colțuri. Așa că numărul celor interesați de circul ăsta este în scădere accelerată. România arată ciudat, dar nu pentru că președintele este scandalagiu și premierul mincinos, ci pentru că nu are viitor. Și nu are viitor pentru că își construiește prezentul în trecut. Nu avem nici o îndoială privind viitorul, dar permanent chestionăm trecutul cu privire la prezent, fără să ne pese că prezentul va deveni în scurt timp trecut. Și, în magma asta mentală, prezentul și trecutul se împletesc fără să dea loc viitorului. Or, rolul politicienilor este acela de a descrie viitoruri posibile la care cetățenii să se ralieze sau nu – de aici alegerile și votul. Dar politicienii nu îți oferă viitor, ci doar refuzul prezentului și al prezenților politicieni.
Rep.: Președintele și invenția sa de partid PMP. Poate rezista un partid din frustrări, patimi și bastarzi?
A.Ț: Partidul ăsta este expresia clară a proverbului că s-a scremut un munte ca să nască un șoricel. N-avem încă niște sondaje clare, dar mai mult de 2% nu a putut crește de la un alt probabil 2%. Și nici nu avea cum. Președintele este pe sfîrșit de mandat, plin de răni și cicatrici politice, deci nu îi mai conferă legitimitate, iar societatea se pregătește de perioada de după Băsescu, fie că va fi doliu pentru unii, fie că va fi petrecere de bucurie. În afară de a se declara cea mai rigidă confesiune băsistă, PMP nu propune nimic. Dogmatismul politic este probabil cea mai ticăloasă formulă, pentru că nu îți dă nici un orizont de posibilitate – și de asta dogmatismul antibăsist și dogmatismul băsist sînt frați gemeni. De altfel, la vîrf, acest partid este compus din miniștrii frustrați ai Guvernului Boc, curțile politico-economice ale acestora și cîțiva radicali precum Elenina Nicuț. Restul sînt trimiși direct de la Cotroceni, precum Funeriu și Lăzăroiu. Cu excepția lui Cristian Diaconescu, toți cei cunoscuți de la PMP sînt creații ale președintelui, în frunte cu EA, Elena Udrea. Majoritatea membrilor PMP sînt elitiști și conservatori, și maschează prost chestia asta tot vorbind de românii înșelați de USL, dar pe care i-ar trage pe sfoară oricînd și ei pentru un vot. Așa că, singur împotriva tuturor, partidul ăsta nu va supraviețui și fie își va devora tatăl, fie îl va trăda, fie va dispare.
Rep.: Remanierea PNL?
A.Ț.:Se pare că un ministru, în România, trebuie să aibă trei calități: să fi dat bani în campanie, să dea bani cînd i se cere și să fie pregătit să dea bani în viitoarea campanie. O altă calitate a unui ministru este să fie omul cuiva: fie al șefului de partid, fie al unuia sau al mai multor baroni locali. Deci un ministru trebuie să aibă spate și bani, iar cazurile Marga și Barbu au fost excepțiile care au întărit regula. Competența nu e căutată, iar dacă ea există – Câmpeanu, Andronescu – e acoperită sub un val de invective și de reproșuri care vin de peste tot, și de la amici (că nu aduc bani sau imagine pentru viitoarea campanie), și de la inamici (că sînt niște hoți nenorociți care fură pentru viitoarea campanie). De aceea, figura lui Iohannis este privită cu atîta speranță, că ar fi cu totul și cu totul altceva, că e neamț. Numai că toată lumea se preface a uita că el e totuși politician vechi din România: a fi de patru ori primar în România presupune să te dai peste cap să satisfaci și Atlassib, și pe Regele Cioabă I, II, III, acum și IIIbis. Sibiu, chiar Capitală Culturală Europeană, tot oraș din România este, cu aceiași oameni și cu aceleași structuri de relații sociale, același tip de clientelă politică și aceleași bazine de vot. Așa că Iohannis va reuși în politica de la București – și sper să reușească – tot prin mijloace politice românești. Adică va pune presiune pe unul pentru a-l disloca pe altul, va intra peste coadă la premier ca să ia mai mulți bani și se va ruga să nu cadă avioane în timpul mandatului lui.
