Intram în săptămâna mare a alegerilor și nu știam ce facem cu bugetarii. Nu e cazul să ne panicăm: vom da afară din ei.
E un refren penelist trist, o incantație, o comorbiditate a oricărei guvernări care-și spune cu mândrie de dreapta.
Competentul și meritocratul Orban lansează provocarea putorilor, leneșilor, inutililor: „Vom scăpa de personalul care nu are ce căuta în instituţiile publice, e probabil ca personalul să se reducă. Oamenii care muncesc nu trebuie să îşi facă probleme, vorbim de cei care au fost puşi într-o funcţie şi nu fac nimic“. Să spui asta în timp ce te plimbi cu Grindă prin țară nu e umor involuntar, e cea mai hidoasă corcitură între prostie și nesimțire. Umblă peneliștii prin țară să schimbe șefii și directorii din toate companiile statului, iar Orban, culcușit între Turcan și Anisie, anunță epoca marilor competenți.
Înregistrările penelizării instituțiilor au ajuns la DNA. Sunt acolo de câteva zile și te poți întreba: de ce nu se revarsă competența și profesionalismul DNA în lumea reală a politicii, cu rețineri, arestări, interogatorii și cătușe? E limpede că asta s-ar fi întâmplat în lumea aia veche de acum un an și ceva, aia în care exista încă nenorocita aia de corupție. E bine că am scăpat de ea.
Toate conferințele de presă ale lui Iohannis, toată intoxicarea mediatică a inaugurărilor au ucis cu totul cuvintele, întrebările și răspunsurile. Peste toate acestea a rămas doar un cur imens așezat peste țară, cu aceste două buci insistente: Iohannis și Orban. Bucile au 80 de miliarde de euro, au puterea și o vor înzecită.
