Răspunsul la întrebarea asta (și la multe altele) s-a căutat, sîmbăta trecută, la a doua ediție a Forumului Național al Ghizilor de Turism organizat de InfoTravelRomânia la hotelul Belvedere din Predeal. Și s-a și găsit: o federație națională, momentan inexistentă, care să fie vocea unică și înainte-mergătorul celor zece asociații de ghizi constituite pînă în prezent.
Moderatorul Petre Dordea i-a avut colegi de prezidiu pe Anastasie Anton Moscu, președintele ANGR, Asociația Națională a Ghizilor din România, Daniel Medaroski, ghid de turism din Macedonia, Valentina Saygo, expert contabil, promotoarea programului TaxFree, Cristina Ilea-Golea, cadru didactic universitar și ghid de turism, autoarea unui studiu despre profesia de ghid, și Marian Constantinescu, scriitorul și jurnalistul de travel care, în pauză, printre autografe pe cărțile sale, a organizat și un scurt concurs de întrebări cu cîștiguri în mici premii pentru ghizii care au răspuns rapid și corect. Parteneri ai evenimentului, primarul și ghidul local al centrului de informare turistică din Lăpugiu de Jos, județul Hunedoara, au venit de-acasă însoțiți de niște platouri reci și o damigenuță cu cîțiva litri de palincă pentru încălzirea publicului prezent, vreo 50-60 de ghizi. O apariție meteorică prin cadru a avut special guest star-ul Alin Burcea, șeful agenției de turism Paralela 45 și prim-vicepreședinte ANAT, Asociația Națională a Agențiilor de Turism, care, cu jovialitatea-i caracteristică, ne-a împărtășit din vasta sa experiență și ne-a dezvăluit că sînt mari speranțe ca, în 2016, celor două milioane de turiști străini veniți anul trecut în România să li se alăture turiștii ruși rămași fără vacanțele în Turcia.
A rezultat o discuție vie, liberă, în care s-au dezbătut probleme specifice breslei, de la organizare internă, legislație și salarizare la relația cu agenția de turism. Nu vă plictisesc cu prea multe detalii (restul de 3.740 de ghizi care n-au fost în sală să caute pe site-ul evenimentului); voi trece în revistă doar chestiile mai importante discutate ce ar putea interesa direct pe potențialul beneficiar al serviciilor unui ghid de turism:
* Un ghid este plătit în medie cu 35-50 de euro/zi, în funcție de numărul de ore prestate și numărul de persoane din grup. Puțin, dacă ne gîndim că omul e responsabil de tot ce se întîmplă cu turistul, în special însoțitorul de grup al excursiilor în străinătate, care lucrează 24 de ore din 24 și, în multe cazuri, primește doar diurna.
* Înființarea Poliției Turistice. Nu, nu-i vorba de niște mascați care să-i pună la pămînt și să-i ia la control corporal pe turiști (deși ăia care fac mizerie și/sau gălăgie ar cam merita-o), ci de o autoritate care să verifice și să dea amenzi ghizilor neautorizați și agențiilor de turism care-i folosesc.
* Daniel, ghidul din Ohrid, a spus o chestie interesantă: statul macedonean are o politică foarte agresivă de promovare a turismului, plătind 65 de euro oricui aduce un turist pentru minimum trei zile în Macedonia. La asemenea anunț tip Wanted, sigur vor apărea o mulțime de vînători de recompense care să se prezinte la Skopje cu cît mai multe capete de turiști, vii sau morți. De oboseală, desigur.
* Cîțiva ghizi bucureșteni s-au oferit voluntari la centrul de informare turistică de la Universitate (care are, cică, program de gravide și angajați plictisiți pe post de automate de distribuit pliante) pentru îmbunătățirea calității serviciilor turistice, dar sînt deja cîteva luni de cînd Primăria n-a dat vreun răspuns. De urmărit.
P.S. În autocarul deplasării București-Predeal am stat de vorbă cu singurul ghid de turism montan prezent la forum, Ștefan, absolvent de Drept și student la Turism, care, în echipă cu alți patru colegi, duce de vreun an și ceva oameni pe munte. Au pornit cu grupuri mici, dar acum fac expediții în Crai, Bucegi, Piatra Mare cu 50 de montaniarzi începători, care, la ajungerea pe vîrf, primesc premiu o poză Polaroid dovadă a ascensiunii.
P.P.S. În sală au fost prezente și două doamne foarte discrete de la ANT, Autoritatea Națională pentru Turism, care au preferat să nu participe în nici un fel la dezbateri. Fără implicare, deci, în binecunoscutul stil al casei. No (other) comment.
