Pe modelul rușilor sub acoperire, dar mai eficient ca ei, Traian Băsescu a luat în stăpînire sediile oficiale ale PSD – atît pe cel de la Antena 3, cît și pe cel din RTV. Operațiunea a început într-un vechi buncăr al rezistenței anti-Băsescu – la Realitatea TV –, iar asta trebuie să-l fi făcut pe Vântu să se răsucească în mormîntul său temporar de la Rahova. În cîteva minute, spectrul țarului de la Cotroceni s-a întins peste toate canalele și rigolele presei de partid, hrănindu-le cu venin extras din distileria propriului ficat. Croit din instincte, pus în valoare de agresiuni, președintele Băsescu a arătat iar potențialul de violență al unei șatre atunci cînd ENEL o deconectează de la stîlp. Și-a împroșcat adversarii cu precizia și arta bețivului care pictează pe zid, cu jetul, portretul ospătarului care l-a gonit. Din vezica dilatată a proiectului său politic s-au scurs atîta intrigă și insultă, încît de două zile toată clasa politică se șterge cu prosopul.
E greu să nu recunoști talentul și nocivitatea acestui bătăuș cu sclipiri, pe care poporul l-ar vrea întemnițat și reales în același timp, izgonit cu pietre și regretat, răstignit și apoi iertat, așa cum ar proceda cu sine însuși. Căci cea mai mare realizare a președintelui Băsescu, în afara casei din Mihăileanu și a militarizării Justiției, este modelarea poporului român după chipul și asemănarea sa. Un singur om, multiplicat prin nevroză în douăzeci de milioane de exemplare, înghițit pe nemestecate de o națiune care acuză crampe la stomac, vine să strice socotelile istorice ale celui mai mare partid socialist de la FSN încoace. De-a dreapta și de-a stînga lui stau procurori, ofițeri, moguli scutiți de taxe și jurnaliști scutiți de talent. În spate vin clientela, Crin Antonescu (în turul doi) și legenda la care încă se lucrează.
Ce îi opune Ponta acestei mașinării de război? Două televiziuni de știri cu legitimație de partid, o televiziune națională cu datorii de o sută de milioane de euro și rating de doi bani, un procuror general cu tulburări de personalitate, un “Doi și-un sfert” a cărui proteză dentară e lipită cu adezivul Corega, o DGIA moleșită de atîta dormit în bocanci și un ministru al Justiției preocupat doar de carieră. Ar mai fi niște consilieri de imagine mai proști ca imaginea însăși, o structură în teritoriu deposedată de mamuții ei totemici și presupunerea că Liviu Dragnea va avea ezitări să-și mai dea corpul pe mîna procurorilor, doar pentru ca premierul să mai numească un om-surpriză la DNA. Lipsa de baroni e depășită doar de lipsa de imaginație. Ai zice că Ponta va ieși președinte doar dacă e un geniu, dar toate aceste lipsuri sînt compensate de nesfîrșita inerție și capacitate de a uita a poporului român. Așa cum zicea Băsescu însuși, o generație tînără va înfuleca hoitul celei vechi, iar știința a dovedit că tinerețea, deși gîfîie sub povara prostiei, trăiește mai mult.
În ceea ce privește șovăiala Micului Titulescu în fața candidaturii, îl sfătuiesc să ia aminte la părerea marelui istoric Nicolae Iorga, comunicată colegilor, pe un petec de hîrtie, la o ședință a Academiei Române: "Cine nu mai poate fute / E exclus după statute".
100 de vizualizări