Că George Simion este o creație politică a uneia dintre multiplele aripi ale Neosecurității nu mai este un secret pentru nimeni. De când fostul ofițer Eugen Popescu a ținut să iasă la lumină, cu ocazia nunții lui Simion, iar generalii de la Romaqua au întărit prin daniile de apă minerală, bere și sucuri declarația de dependență, Simion n-a mai putut pretinde credibil niciodată că nu are relații strânse cu Securitatea, fie ea de tip vechi sau de tip nou.
Totul pornise bine în urmă cu patru ani, Simion și partidul lui creșteau ca Făt-Frumos, se anunța un 2024 plin de rezultate senzaționale. Doar că undeva, pe parcurs, creația a dat semne că și-ar dori niște sfori mai lungi sau deloc. Saltimbancul convenabil devenea mult prea independent, mult prea încrezător în forțele proprii. Ce-a făcut, ce n-a făcut, important este că a reușit să enerveze atât de mulți purtători de stele, încât aceștia au ajuns să amenințe prin cârciumi că umblă ei la cutia neagră plină cu filmări compromițătoare.
Dar fie că Simion nu umblă chiar pe la toate mesele din toate județele țării, fie că nu-l interesează prea tare dacă este și mai compromis, cert este că nu s-a speriat prea tare și a continuat să-și vadă de propriile planuri, ignorând sfaturile prietenești venite de la creatori.
Ceea ce alianța stabilității a prezentat drept o mare victorie împotriva partidelor extremiste a fost, dacă privești din capătul celălalt al alegerilor locale și europarlamentare, o sănătoasă victorie a partidului lui Simion și a suavei sale aripioare, Șoșoaca. Împreună, AUR și SOS au obținut un sfert din mandatele de europarlamentari, iar AUR a devenit partidul fără de care nu se pot obține majorități în foarte multe dintre Consiliile Județene și Consiliile Locale ale marilor orașe, în cazul în care PSD și PNL nu vor putea colabora pe plan local.
Pe lângă scorurile obținute în teritoriu, alegerile locale au mai însemnat pentru Simion și o importantă lovitură financiară. Căci, după modelul lui Dan Diaconescu, Simion a francizat filialele județene, numind candidați la funcții importante și președinți de organizații în funcție de dimensiunea mai generoasă sau mai puțin generoasă a donațiilor la pungă.
Câtă vreme o ardea pe sărăcie, Simion era mai greu de controlat. Acum, însă, de când a început să simtă gustul cazărilor de 4 și 5 stele, să se obișnuiască să doarmă pe salteaua plină cu teancuri frumos aranjate, au început să apară și rânjetele satisfăcute ale generalilor, coloneilor și ordonanțelor obraznice. Saltimbancul a dat de bani și a început să-i placă. Ceea ce-l transformă în păpușa ideală. De unde singura sa preocupare era președinția, pe care începuse chiar să se laude că o va câștiga, Simion s-a văzut nevoit să mai tragă și pentru partid. Căci la președinție mai sunt trei candidați sprijiniți de câte o bisericuță din Servicii, deci lupta va fi una grea, pe când un AUR cu 25% în Parlament ar fi o armă de negociere importantă pentru oricine ar vrea să o folosească. Așa că, după îndrăznețe tentative de independentizare, Simion și-a mai venit în fire și a început să lupte pentru club și pentru culori, conștient că dacă nici partidul nu face o figură frumoasă și nici el nu ajunge în turul al doilea, va afla că niciodată nu e prea târziu să nu mai fie președinte de partid și să reînvețe să doarmă în autocar.
2.388 de vizualizări
