Circulă de cîteva zile pe FB fragmente dintr-un text publicat de Mircea Mihăieș în România literară (nr. 49, a.c.): „Am citit în ultimele zile (pe Internet, pentru că volumele nu circulă deloc) sute de poezii ale unor autori din generația tînără – oameni între, să zicem, douăzeci și cinci și patruzeci de ani. M-am axat pe numele de oarecare notorietate, conștient, totodată, că există și inși pentru care poezia e altceva decît urlet, expresie a frustrării și obscenitate. Senzația, pe ansamblu, e una de precaritate a mijloacelor artistice, lîncezeală, monomanie, pițigăieli stridente, stereotipii tematice, deșeuri lingvistice reciclate, cuvinte captate aleatoriu, «în priză directă» (SRI-ul o face mai bine!), suprarealism rahitic, pauperitate lexicală, debilitate a instrumentelor retorice și nulitate a ideilor. (…) «Poeții» de azi cultivă un fel de impertinență lingvistică afundîndu-se în văgăunile unde maneaua își dă întîlnire cu tînguirea lacrimogenă de cartier. Impresia e de paraliteratură scrisă de chivuțe care trag gros, prea gros, cu bidineaua pe pereți strîmbi și fanți chinuiți de înțepătura unui liubav pogorît peste ei tocmai cînd își făceau de lucru cu acul și cu seringa. Indiferent de punctul de pornire, tot la sex se ajunge.” N-aș fi reprodus acest citat dacă Mircea Mihăieș nu ar fi dat în vileag și marele motiv al paraponului său literar față de acești poeți: „Nu vor să audă de breasla scriitoricească – ba chiar dau cu pietre în ea ori de cîte ori au prilejul!”.
De fapt, poeții despre care M.M. scrie la grămadă, fără să citeze nici măcar un nume, nu vor să aibă de-a face cu gruparea care taie și spînzură în Uniunea Scriitorilor, grupare din care face parte și M.M. Cine îi ține hangul lui Mihăieș în România literară? Redactorul-șef al revistei, Gabriel Chifu, care vrea, probabil, să-și ia astfel revanșa față de poeții tineri care îi contestă valoarea literară și care își fac publice părerile despre poetul și prozatorul multipremiat de jurii din care face parte și Mircea Mihăieș. Să-i amintesc lui Mircea Mihăieș că, pe vremea lui Ceaușescu, revista Săptămîna îi lua în tărbacă pe poeții optzeciști, acuzîndu-i tot de „precaritate artistică” și de altele asemănătoare „observațiilor critice” de azi ale lui Mihăieș? Doar că, atunci, E. Barbu și criticii din jurul lui susțineau că poeții de pe listele lor negre aruncau cu piatra în partid, nu în „breasla lor”.
Totuși, în ticăloșia lui, Barbu dădea nume și citate, spre deosebire de Mircea Mihăieș, care se războiește cu mai toți poeții tineri, fără să spună măcar care sînt cei pe care-i socotește altfel. Pînă nu demult, Mircea Mihăieș a condus comisia care a exclus peste douăzeci de scriitori din USR. Criticul și-a dat demisia din funcția de șef al acestei comisii odioase. Se pare însă că rolul i-a plăcut atît de mult încît, dacă nu-i poate exclude din USR, căci nu sînt membri, M.M. ar vrea să-i dea afară din literatură pe tinerii poeți care detestă gruparea din care el face parte.
1.407 vizualizări
