N-a fost an electoral în care să nu apară cîte un șmecher care să vrea să coaguleze dreapta. Și Dreapta nu se coagulează, cromozomul X al mamei poartă gena care îl face azi pe unul ca Ungureanu, și pe mulți alții înaintea lui, să pună diagnosticul de hemofilie. La asta au condus desele împerecheri în sînul aceleiași familii politice unde fiecare e văr de contract cu fiecare, unde unchiul de licitații ți-e frate bun de curent electric luat la preț de ciungă, iar mama care ți-a pus pentru prima oară Q7-le în mînă îți este și fiică în returnările de TVA.
Dar e an electoral și din nou apare un ideolog de duminică care vrea să coaguleze Dreapta, care ține degetul pe rană ca pe țîșnitoare. A fost Lăzăroiu, a fost Udrea, Băsescu însuși, iar acum Ungureanu. Ba chiar Oltean s-a răstit la Dreaptă, cu super-puterea pe care i-o dă mustața, să se coaguleze. Nimic…
Acum, Ungureanu simte, ca fiecare la vremea lui, o așteptare, o adiere, un suflu, o vibrație în tot organismul. Înfrigurat, premierul trage pe el pătura mijlocie, un nou proiect politic îi fură mințile, și se închipuie un nou Doctor Quijote care vine să salveze organismul de la hemoragie.
În timp ce Ungureanu se va jura pe mamă cît de mult îi apreciază el pe profesori, cum le-ar pupa mîna doctorilor și fundurile micilor întreprinzători, cum ar masa mușchii populației active care duce greul economiei, ei bine, prin spatele decorului de carton al acestui discurs, pedeliștii vor pune la cale, cu fonduri primite chiar de la Guvern, cea mai mare hemoragie de mălai, ulei, pui congelați și, acolo unde electorul nu se lasă convins cu produse, bani.
O coagulează după ce o regulează. Corect!