Cît porc conține salamul de Sibiu?

Săptămîna trecută, neamțul Iohannis a ajuns la concluzia că, în realitate, kürtöskalács-ul nu-i altceva decît un cozonac românesc găurit, drept care a reparat o nedreptate istorică, smulgîndu-i ungurului Tökés “Steaua României” din piept, ca să o agațe de jiletca lui Mărgelatu pentru meritul de a fi jugănit ciocoii care sugeau sîngele poporului în filmele comuniste.

Neînțelegînd prea bine cum vine chestia cu revoluțiile ce-și mănîncă din nesăbuință copiii, președintele Iohannis și-o fi amintit de superbul discurs al lui Ceaușescu de la congresul al paișpelea, referitor la minoritățile conlocuitoare: „Oameni ai muncii de alte naționalități, au sosit călare în țara noastră acum o mie de ani” și a decis să rechiziționeze calul pastorului Tökés, îmbuibat cu iarbă românească, și să-l transforme în salam de Sibiu, că de porc nu ducea lipsă.

Mutălăul de la Cotroceni, care n-a avut curajul să traducă în nemțește cimilitura cu care românii își tratau pe vremuri dorul de ducă, „Fie pîinea cît de rea / Tot mai bine-n RFG”, s-a trezit să-l judece acum tocmai pe cel ce înainte de ’89 s-a bătut pentru dreptul lui de a-i spune maică-sii mutter și de a bea bir cu fugiții (de la Regman citire).

Dacă o să mai bată vreo doi-trei secui peste gură și o să-și tragă și o teză de doctorat cu tema haiku-ului politic cu care Avram Iancu i-a electrizat pe moți, întocmai cum el însuși își electrizează consoarta pe scara avionului, strigîndu-i „No, haide!”, nu-i cu totul exclus ca Iohannis să umple, din inconștiență, golul pestilențial pe care l-a lăsat C.V. Tudor în această lume.

Somnul consilierilor naște monștri, căci monstru al prostiei te numești dacă, pentru caii verzi pe care-i vede bătrînul Tökés pe pereți, îl pedepsești confiscîndu-i premiul întîi cu coroniță pe care l-a luat cînd a debutat în istoria României.