La Roma, sub un pod, cu fața suptă,
mă văd săpînd vîrtos la o conductă.
Mai sus, pe-un bulevard numit Razzoli,
tot eu halesc cu lingura fagioli.
Mi-e frică s-o cotesc pe-o altă stradă,
că poate maica moartă-o să mă vadă
în timp ce conversează la o masă
cu mine tînăr. Încă e frumoasă
și poate nu mai vede-așa de bine
cînd trec, bătrîn și trist, pe lîngă mine.
PARTENERI MEDIA
[wp_rss_retriever url="https://alert24.ro/category/z/feed" items="2" dofollow="true" excerpt="none" source="false" date="false" read_more="false" credits="false" new_window="true" thumbnail="false" cache="1 hours"]
[wp_rss_retriever url="https://businesswatch.ro/category/z/feed" items="2" excerpt="none" source="false" date="false" read_more="false" credits="false" new_window="true" thumbnail="false" dofollow="true" cache="1 hours"]
1 comentariu
Adaugă un comentariu
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.
Eu si cu mine pe-un coridor stralucitor
Trecind pe linga mine tinar mi-am zarit
treptele prabusirii mindre in abis.
Cu aspru ochi, de profesor, m-am cintarit,
desi paream sa fiu la poarta unui vis.
Totusi nu vis era, ci cruda realitate,
caci ma vedeam umblind eratic pe Magheru,
in buzunar cu-un pachetel de vise delabrate –
deja-si pierdusera mireasma si misterul.
Paream a fi la fel, insa dintr-o poveste
care-ncepea (si-acum sfirseste lamentabil).
Pe lungul hol o clipa, fara veste,
mi-am zarit chipul si-am zimbit amabil:
amice, de ma simti si tu pe mine,
spune-mi: cum o s-ajungi aici cu bine?!
Cu toata stima, A. Matita