Ca o sticlă de vin roșu îmbuteliată acum zece ani, Traian Băsescu e la capătul procesului de fermentație. Lichidul din interior și-a epuizat enzimele, aromele i s-au aplatizat, acum e aproape mort. Dacă deschizi sticla, înțelegi că trebuia să-l bei acum cinci ani, în primul mandat. Pe eticheta unde e desenată, în dreptul fiecărui an, înclinația sticlei, anul 2014 îl prezintă pe Traian Băsescu la orizontală. Din 2012 el se află, practic, lungit pe spate, cu mîinile încrucișate pe mandat și cu picioarele înainte, dar proptite în canaturile ușii, să mai stea. Vinul e acru, duhul din sticlă s-a borșit, dar beția are aceeași putere și dă aceleași dureri de cap.
Cînd liderul se înclină ușor într-o rînă, serviciile încep să-l dea în primire. Acestei trădări vechi de cînd lumea, menită să împrospăteze viața publică, îi purtăm recunoștință așa cum îi purtăm primăverii. Fără lașitatea și lipsa de caracter a generalilor, democrația nu și-ar putea roti guvernările, despoții și-ar prelungi prea mult proiectele de modernizare a statului, iar alternanța la guvernare ar fi o vorbă în vînt. Eterne și otrăvitoare, serviciile îndeplinesc, o dată la patru, cinci, zece sau douăzeci și cinci de ani, acel serviciu funerar obligatoriu, în urma căruia e îngropat cine trebuie și viața politică renaște. Ele își conservă astfel puterea și așază la picioarele noului lider devotamentul lor cinic, bănos și trecător. Adăugați la asta lista crimelor folositoare ce urmează a fi comise și veți înțelege că nici liderii și nici slugile lor nu sînt rodul democrației pure.
După tradiție, i-a venit sorocul și lui Traian Băsescu. Serviciile i-au evaluat șchiopătatul și l-au abandonat. SRI, instituția însărcinată cu siguranța națională și obligată, deci, să protejeze instituția prezidențială, l-a lăsat pe mîna țiganilor. DGIPI a scos cazul Mircea Băsescu de la naftalină – unde îl depozitaseră procurorii acoperiți – și l-a învățat pe Băsică să-și pună cravată cu înregistrare. Dezorientat, președintele a apelat la vechiul lui truc marinăresc: minciuna. Șeful statului a zis: „Anul trecut, fratele meu mi-a spus că este șantajat. I-am cerut să meargă imediat să se adreseze instituțiilor statului”. Apoi, peste cîteva zile a zis contrariul: „Ne vedem o dată la doi ani și nu am avut nici un fel de informații nici de la el și nici de la structurile de informații ale statului, ca să clarificăm subiectul”. Ca să clarificăm subiectul ne-ar trebui opinia unui medic, dar înclin să cred că imunitatea pentru președinți a fost prevăzută și în tratatele de psihiatrie.
Ceea ce urmează e ușor de înțeles. Traian Băsescu va da bătălia finală, în singurul mod pe care îl cunoaște. Violența va înmuguri peste vara și toamna anului 2014 ca o primăvară rătăcită care prezice viscole. Pe cadavrul simbolic al lui Mircea Băsescu se va înălța catedrala răzbunării mediatice și penale a președintelui nostru care nu se dă dus. Procurorii se vor înfrunta cu procurori, judecătorii cu judecători, ofițerii cu ofițeri și propagandiștii cu propagandiști. Va fi o luptă epică, așa cum numai în manele întîlnești, pe care, ca întotdeauna, o vor pierde doar spectatorii.
Fain eseu de ecologie politica romaneasca! Am speranta ca macar dupa ce i-o putrezi hoitu’ politic, cam 7 ani la putul sec , ‘om avea si noi conducatori nepervertiti!
Buscule, daca ai intra, si sper ca o vei face, in galeria entitatilor nosologice moderne, sper ca o vei face sub denumirea: „monomanii hipoglicemice esentiale”.
Adica prostire de foame, pe romaneste.
Excelent, frumusetea stilului este cu mult mai presus de subiect.
Cu siguranta si de departe Doru Buscu este cel mai bun editorialist roman si Catavencii singura publicatie romaneasca scrisa de oameni cu har si care merita citita.
Felicitari si multumiri.
am asteptat o saptamana acest minunat articol! de neconfundat, iti multumim!
Dl Buscu nu se dezminte. Inspiratie, imaginatie, aplomb. Un nou si sincer BRAVO!
Excelent…. dar atat de trist!! Felicitari pentru editorial!
Buscule, fain scrii dar pe langa subiect. Mai spre toamna vei avea mari revelatii si asupra tradarii generalilor din servicii si asupra cartilor jucate de matroz pe final de mandat. Toti cei care va dati fini si mari cunoscatori s-ar putea sa cadeti pe spate prin noiembrie-decembrie… Rabdare si tutun.