Pentru prima dată, PSD a transmis nesiguranță și boală. E o balegă monolitul, și miroase întocmai. Nimic din delirul controlat al epocii Ponta, nimic din măreața istorie și iconografie de serviciu, nimic din nomenclatura falnică, sugătoare de bugete din priviri. O adunături de oameni cărați duminică dimineața la biserică din obligație.
PSD pare un partid pustiu, cu multe femei despre care nu știi dacă pregătesc o nuntă sau o înmormântare.
Pustietatea de la anunțul votului pentru alegerea Vioricăi Dăncilă a fost de-a dreptul țipătoare. Dragnea, înconjurat de propria suficiență: câteva femei din partid și iubita sa. O sală goală în fața căreia vorbea Manda: Dăncilă a fost aleasă pentru nimeni. Cum, de altfel, tot pentru nimeni a fost și propusă pentru funcția de președinte executiv.
Au fost scene de groază cu Dragnea trecând printre delegați care îi spun că Ilfovul îl ”iubește”, că și sectorul 3 îl ”iubește”, oameni rânjiți neștiind cum să-și transmită slugărnicia. Ce însingurare mai mare pentru un Daddy!
Nicicând PSD nu a lăsat să se vadă în afară mai multă slăbiciune, mai multă vulnerabilitate, nicicând slugărnicia nu a părut mai materială. A fost inundație de slugărnicie.
Câteva imagini cu rândul doi de scaune arătau niște baroni nu atât obosiți, ci exact ca alegătorii ăia din Teleorman: morți și dezgropați, aduși cu forța să vadă ce-a ajuns partidul lor.
Nicicând PSD nu s-a făcut vreodată mai mult de râs. Vasilica Viorica este nimic, la fel mulți dintre vicepreședinți, cât despre domnișoara Irina, plasată între Carmen Dan și Gabriela Firea, este de un țopârlănism pe care doar șefii de CJ-uri și-l mai permiteau, dar acolo, la ei în curte, fără să părăsească incinta.
Promovarea femeilor suferă de aceeași boală ca și promovarea bărbaților în PSD: sunt promovate personaje pe criterii care țin strict de obediență. Shhaideh, Carmen Dan, Vasilica Viorica, Rovana Plumb.
La concurență, peste drum de Sala Palatului, din mijlocul câtorva zeci de oameni, Rareș Bogdan se făcea și el de râs, într-un număr involuntar despre libertatea de exprimare pe care românii au dreptul ”să și-o exprime”.
Spre deliciul sutelor de pesediști aduși din țară, dar care nu au mai avut loc în Sala Palatului – că, mno, fuseseră strânși în ideea ”mai bine să fie decât să nu se ajungă”.
Ati remarcat de cate ori in discursul sau dl Dragnea a spus „VREAU” ? Nu „ne-am gandit sa ..”, nu „in partid am decis …”, nu „credem ca e bine sa …”, si altele similare. Pur si simplu „VREAU”.
ma mir cum de nu l-ai pomenit in articol si pe Malin Bot caci colegul Buscu chiar cu el a inceput!
Domnu’ Balan ,
Ca sa nu-i poti suferi pe PSD-isti n-ai nevoie de nici un ordin , de nici un indemn : doar ca-i vezi si dai sa fugi …
Asta ,desigur , doar daca ai un dram de minte …
Sa „dai cu parul” in PSD? La ce bun? PSD-ul o face singur atat de bine si de eficient!