Pedepsirea tîlharului mic

Un papagal cu Ferrari, țepar și atîrnător politic, membru supleant al coloniei de șobolani din subteranele PSD, cu roluri de figurant în marile filme de corupție românească și, tocmai de aceea, condamnat definitiv la trei ani de pușcărie, a scris un fel de carte de denunțuri, intitulată Spovedania lui Rizea. Prin gura tîlharului adevărul iese la vedere, chiar dacă despuiat, adică fără documente și dovezi. Dar chipulacestui adevăr seamănă leit cu portretul pe care-l știe toată lumea.

Cristian Rizea s-a foit douăzeci de ani în jurul mafiei din politică și Servicii, a dus țucalul unor pesediști de frunte, a petrecut la Monaco alături de milionarii-denunțători ai DNA, a chibițat la mese unde s-au dat tunuri, a plimbat de colo-colo sacoșe cu bani. Pe scurt, s-a bălăcit în mîzga interlop-securistă a Puterii și a alunecat pînă la urmă pe ea, îmbrîncit de magistrații sistemului.

Rizea spune lucruri cunoscute, dar ignorate de procurori ani la rînd. Procurorii le-au ignorat uneori din spaimă, alteori ca sub puterea unui ordin. Justiția n-a îndrăznit niciodată să atace miezul corupției, nu s-a atins de instrumentele și de garanții ei, n-a îndrăznit să deschidă gura în fața securiștilor din Servicii, a magistraților acoperiți, a șefilor de stat, de partide și de guverne, toți șantajați și complici.

Hoțiile la nivel înalt, protejate de generali și magistrați, frățiile politico-financiare între guverne și interlopii din economie, băgatul la pușcărie selectiv și șantajul marionetelor instalate în cele trei palate au ieșit la suprafață cu ani în urmă, cînd presa găsea încă puterea și curajul să le scoată. Acum, abia de mai ies frînturi, bucăți de adevăr lustruite cu precauție, al căror scop e să-l protejeze pe Rizea de sodomie și de bătăi cu robinetul, în caz că sistemul îi face viața grea în penitenciar.

Oamenii se uită de prea multă vreme la un film difuzat în buclă ca să mai bage în seamă acțiunea. S-au plictisit să tot audă povești de groază în care joacă președinți și procurori-șefi, generali și oameni de afaceri, miniștri și prim-miniștri, senatori și șefi ai Poliției, deputați și șefi ai Serviciilor, șefi de partide și ai Înaltelor Curți, fără ca unuia măcar, unuia singur, să i se clintească un fir de păr în cap. Interesul societății pentru indignare și revoltă s-a stins prin mușamalizare, întrebările corecte au fost lăsate să pice în hăul indiferenței, în timp ce mașinăria de dezinformare a sistemului profitor a deschis alte canale pentru drenarea urii.

Sub umbrela sloganului anticorupție s-a furat din răsputeri. S-a făcut poliție politică la greu, au fost arestați infractorii la un loc cu adversarii politici ca să se construiască alibiul mașinii de intimidare.

România e condusă, de cel puțin cincisprezece ani, de președinți șantajați, de premieri ținuți cu dosare, racolați de Servicii, de deputați și senatori care toarnă la Servicii fiindcă au furat și vor să păstreze prada, de șefi ai instituțiilor de forță care au primit sacoșe de bani de la infractori, de judecători care servesc puterea politică și de procurori care, așa cum am fost informați oficial, lucrează după indicațiile unor puteri străine.

Această comunitate de gangsteri politici acționează pe piața falsului democratic, prosperă pe spinarea unei populații hrănite cu lozinci și prostite de imaginea unor șoareci ca Rizea, atîrnați de coadă la intrarea DNA.

Cristian Rizea e doar un ciob din miile de cioburi în care se reflectă mafia și bordelul. Dacă cineva le-ar asambla pe toate, ar putea reconstitui iadul.