Icar cu boi sau greu la Dedal cu vizionarii mici

Florin Birta, primarul pupil al Oradiei, și Ilie Bolojan, geniul administrativ al Carpaților, exilat să-și demonstreze unicitatea în județul Bihor, au copt o linie aeriană: Air Oradea.

Au făcut asta cu ani buni în urmă, vreo doi, când se exasperase geniul că, deși acum se ocupă personal, ca președinte de Consiliu Județean, de administrarea aeroportului din Oradea, avioanele refuză să zboare pe respectivul aeroport.

Pe vremea când Bolojan era primar al municipiului reședință de județ, iar CJ-ul era condus de un pesedist (m…e, băi), Bolojan era principalul critic al activității aeroportuare. Că nu-s destule zboruri, că orădenii nu pot călători cu avionul în toată lumea, așa cum își doresc, că una, că alta.

După trei ani de domnie bolojaniană, nu doar că aeroportul n-a început să înflorească, dar tot traficul aerian a ajuns să se limiteze la zborurile TAROM către și de la București. Atât. Nici o cursă externă, ci doar, din când în când, câte un charter spre destinații de mare opulență all-inclusive din Egipt.

Pentru că, în ciuda propagandei adânc subvenționate de către APTOR, orădenii, în special, și bihorenii, în general, nu au bani să meargă în vacanțe cu avionul. Ăsta este rezultatul viziunii economice a marelui administrator, care a vândut orașul și mai apoi județul ca sursă viabilă de mână de muncă ieftină. Iar mâna de lucru ieftină nu-și permite să zboare nici măcar cu low-cost-ul. Decât dacă o taie afară, pe termen lung, la muncă, deci la plătit impozite în străinătate, nu la bugetul Bihorului.

Dar Oradea iubește zborul. Numai anul ăsta în municipiu au avut loc două spectacole de drone. Foarte mișto, cu o grafică în evoluție, primul cu 200 de drone, al doilea cu 300. Dacă pe aeroport nu e activitate mai deloc, ceva măcar să zboare în zonă.

Bine că spectacolele de drone sunt făcute de o firmă românească, serioasă, care-și face treaba de fiecare dată. Și bine că e o firmă privată. Că dacă era o asociere între CJ Bihor și municipiul Oradea, dronele alea nu s-ar fi ridicat de la sol nici azi, cum nu s-au ridicat nici avioanele inexistente ale Air Oradea.

Și pentru că nici măcar Bolojan nu a reușit să convingă orădenii să zboare cu propriile aripi, dar să plătească bilet firmei CJ-ului, noua abordare a problemei constă în găsirea unei companii aeriene care să-și închirieze avioanele și personalul, care să zboare sub numele Air Oradea.

Chestia e că cerințele lui Bolojan, care pare a avea o problemă personală cu TAROM, impun curse regulate spre București, unde există deja un operator. Adică ori vine noua companie cu niște prețuri mult mai mici, ori tot demersul este unul sortit falimentului încă de la bun început. Pe lângă cinci curse pe săptămână spre București, Bolojan mai vrea trei zboruri tur-retur spre Londra. Și, de ce nu, un charter, din când în când.

E un plan de afaceri curajos și inovator: să zbori spre o destinație unde deja există curse și spre una unde nu există pasageri, ăsta da tupeu.

Cât o să dureze distracția? Probabil până când vor fi păpate până la cotor cele 15 milioane de lei care constituie capitalul social al Air Oradea. După aia, compania selectată să efectueze zborurile visate de Bolojan se va retrage în glorie și în zgomot de motoare cu reacție.

Să sperăm, însă, că APTOR-ul va mai avea suficienți bani în conturi pe care să-i facă să zboare spre Cornel Nistorescu. Banii ăia nu vor aduce pasageri pe aeroportul din Oradea, dar ce ode umede pot produce pe seceta asta…