Mă gândesc cât de ridicol va fi momentul în care vor veni la București echipele pentru Euro 2020 și vor afla că orașul nu mai e. Mă rog, e, dar e blocat, nu se poate ajunge în el și, chiar dacă ajungi, nu ai unde să parchezi și, chiar dacă parchezi, nu ai unde să te antrenezi, și tot așa.
De ce naiba îi încurcăm și pe alții?
De ce nu ne putem limita la a ne încurca pe noi?
În 2013, Mircea Sandu afirma mândru, arogant și stupid, cum îl știm: ”Eu sunt iniţiatorul acestei propuneri de candidatură, lângă mine a venit primarul şi, mai apoi, Guvernul. Sunt sută la sută convins că România va obţine această organizare”.
Și s-a întâmplat cum era mai rău: am obținut-o. Se știe, UEFA a pus mai multe condiții României. Dintre cele mai cunoscute sunt metroul până la Otopeni și construirea sau renovarea unor stadioane pe care să se antreneze echipele. Nu se va întâmpla nimic din toate acestea. Nu se va construi metrou. Stadioanele nu au cum să fie gata, adică Giulești, Ghencea sau Dinamo. Va fi renovat cel de la Arcul de Triumf, care e folosit în acest moment pentru rugby. Va fi… mă rog, în sensul că acolo ar exista încă timp, iar lucrările nu sunt costisitoare.
Va fi, bineînțeles, rușinos. Sute de mii de turiști se vor înghesui în autobuze, cât despre partea cu stadioanele, rămâne o mare curiozitate și un mister de nepătruns.
În 2014, Metrorex comunica următorul lucru: ”Se estimează că în partea a doua a anului în curs să fie lansată licitaţia pentru contractarea lucrărilor de structură la staţii şi tunele”. Nu s-a întâmplat nimic remarcabil, bineînțeles, mai ales că părerea Guvernului fusese clar exprimată de Victor Ponta cu un an înainte: ”Linia de metrou care leagă Aeroportul «Henri Coandă» de Bucureşti este, din păcate, ineficientă din punct de vedere economic, deoarece traficul de pasageri ar fi mic, iar veniturile din bilete nu ar acoperi nici măcar costul de întreţinere, nu numai investiţia”.
Și de ce naiba îi mai încurcăm pe oamenii ăia?
1.263 de vizualizări
