În jurul preşedintelui – ciopor de intelectuali. E un ciopor de bine. Cînd se ridică la luptă omul cu verbu-n gură şi cu funcţia călduţă-n fund, nimeni nu-l întrece. Din sinecură a dat în moşioară, în convingeri şi, mai ales, relaţii internaţionale pe care nu le bate nimeni. Cînd tuşeşte un intelectual de bine din România, brusc, tot Consiliul Europei are gîlci. Nici nu-i de mirare că mai toate ziarele şi autorităţile care au anunţat catastrofa românească au avut aceleaşi surse, fraze şi aceeaşi realitate: lovitură de stat în desfăşurare.
Întrebat de cîteva ziare şi posturi străine, Stelian Tănase a identificat loviluţia: în capul preşedintelui. A fost crezut? Poate. Dar un caz de-a dreptul ilar e cel al unui independent care a refuzat îndărătnic să confirme lovitura de stat. Urmarea e că televiziunea şi-a anulat interviurile. Reporterii speciali aterizaţi la Bucureşti n-au adulmecat tancuri, trupe, gărzi, paramilitari şi, după două zile de căutări istovitoare (canicula românească nu iartă, soro!), s-au lăsat păgubaşi prin berăriile de pe Lipscani.
Deunăzi, celor care nu se simt cu muscoiul ideologic pe căciulă le-a venit o idee. Ia să scrie ei o scrisoare Consiliului European şi Comisiei Europene, ce şi cum! Aşa s-au strîns vreo două sute de intelectuali indignaţi şi au alcătuit o scrisorică, foarte ponderată în ton şi foarte nealiniată trend-ului. Însă, pentru că nu conţine cuvintele magice „lovitură de stat“, „răsturnarea statului de drept“ şi „Tremur viaţa me, nu mai putem merge cafine“, va ajunge repede în maşina europeană de şters la cur.
D-le Iaru, pacat ! Daca dupa tot ce se intampla in tara asta de o luna de zile, dumneavoastra ati identificat ca tinta in care sa trageti, intelectualii, si nu orice intelectuali, ci chiar INTELECTUALII acestei tari (Plesu, Liiceanu, Patapievici, Cartarescu, Dan Grigore, etc), carora le-ati inventat functii caldute, sinecuri, mosioare ??!!!, atunci dati-mi voie sa va spun ca ma dezamagiti copios. Tendinta asta de a impartii intelectualii intre „aia buni si aia rai”, de a rasuci faptele si vorbele ca sa iasa cum vrem noi, e, daca nu periculoasa, macar incorecta. Si o stiti foarte bine.
Mai sunteti cativa baieti din veche garda a Academiei Catavencu carora continui sa le acord creditul bunelor intentii. Dovediti-mi, va rog, ca nu ma insel.