Pe vremea cînd era mare lider USR, în urmă cu vreun an, primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, ședea la masă cu Ghiță Funar și cu o ceată de aurari, în Cetatea Alba Carolina, unde judecau Imperiul Austro-Ungar, pentru ce le-a făcut lui Horea, Cloșca și Crișan. Verdict? Vinovat, desigur! Kafka ar fi zîmbit discret. După o vreme, dovedit plagiator chiar aici, în paginile revistei, Gabriel Pleșa s-a întors în PNL, în clubul cercetătorilor Ciucă, Bode și Roman, căci penelismul de cumetrie îi vine la fix, ca un prezervativ peste creștetul visător la încă un mandat.
Nu s-a dezis, însă, de pasiunea butaforiei, căci un om de 9 din 10 pe tăblițele lui Moise nici n-ar avea cum. În doliu, la cîteva zile după un deces în familie, primarul a defilat prin Cetatea Alba Iulia în ceea ce părea o procesiune ruptă din filmele lui Kusturica. Pe o ploaie deasă, primarul îndoliat s-a plimbat cu o ceată de lăutari din Clanul Trompetă, afiliat clanului bugetofagilor peneliști, dănțuind precum o bășină plouată în căldarea cu lături electorale și promițînd, într-un sublim act de autoplagiere, tot ce-a mai promis în urmă cu patru ani și n-a făcut.
Rînd pe rînd, Ciucă, Bode, Roman și alți guguștiuci, născuți parcă cu mîinile în buzunarul cu bani publici, l-au aplaudat ca pe un Goe venit să-și ia răsplata pentru promisiunea de a nu mai rămîne repetent și la anul. Numai Mircea Hava, fostul primar și unul dintre inventatorii conceptului „a furat, dar a și făcut“, rîdea c-un ochi și cu altul plîngea. Căci ăsta micul, plagiatorul rămas în urmă să-i conducă orașul, i-a preluat doar jumătate din model, cea cu furatul.
1.889 de vizualizări
