Lupta cu bugetarii începe din interior

Din noiembrie 2019, de când prim-ministru al României este un membru al PNL (mai întâi Ludovic Orban, mai apoi Florin Cîțu), s-a declanșat războiul sfânt liberal împotriva angajaților de la stat. Sunt prea mulți, prea ineficienți, prea bine plătiți, prea ca de la țară sau prea ca de la oraș. Cert este că angajații la stat nu sunt buni, sunt răi, trebuie eliminați, concediați, trimiși să muncească.

Prin urmare, miniștrii și aleșii PNL, dublați ulterior de cei ai USR-PLUS, s-au pus pe treabă și au început, extrem de rapid, reforma în aparatul bugetar. În noiembrie 2019, atunci când a ajuns prim-ministru, Ludovic Orban a anunțat un amplu audit al instituțiilor statului, astfel încât să se vadă de unde trebuie concediați oameni, ca să fie bine și, evident, să nu fie rău. Au trecut de atunci 19 luni, iar audit nu s-a făcut. Nu că s-a făcut parțial sau că a început și nu s-a terminat. Nu. Nu s-a făcut deloc și nici nu a început, așadar nu avea ce să se termine.

Între timp, în administrația locală, omul cel mai bun al PNL-ului din teritoriu, Ilie Bolojan, transformat din primar al Oradei în președinte al CJ Bihor, a început epurarea bugetarilor angajați ai CJ. Ca să ajungă la numărul de angajați dorit, Ilie Bolojan și-a propus să concedieze actori, regizori, muzicieni ai filarmonicii. Pentru că așa vede domnia-sa reforma, fără cultură. A mers atât de departe cu proiectele sale, încât a ajuns UDMR să protesteze față de închiderea celei mai vechi reviste de limba română încă funcționale în Oradea.

Dar, dincolo de bolojanismele bihorene, să vedem cum a funcționat reforma, în ultimele 19 luni, printre angajații instituțiilor și autorităților publice.

În octombrie 2019, înainte de primul guvern Orban, instituțiile și autoritățile publice aveau 1.235.789 de angajați. În aprilie 2021, după 17 luni de reforme liberale și, mai nou, USR-PLUSiste, instituțiile și autoritățile publice au 1.252.766 de angajați. Astfel, în loc să se subțieze aparatul bugetar, acesta s-a îngrășat considerabil, cu 16.977 de oameni.

Este drept, au fost angajați foarte mulți oameni în tot ceea ce înseamnă sistem sanitar: instituțiile și unitățile finanțate de Ministerul Sănătății, unitățile sanitare finanțate prin FNUASS și unitățile sanitare finanțate de autoritățile locale. Astfel, în aprilie 2021 existau 234.826 de angajați în toate aceste instituții ale sistemului medical, cu 16.259 mai multe persoane decât în octombrie 2019. Este o creștere normală, uneori insuficientă, în condițiile unei crize medicale acute.

În mod paradoxal, însă, a crescut și numărul angajaților din învățământ, la toate nivelurile. În condițiile în care școala s-a desfășurat, din martie 2020, mai mult online, numărul angajaților din învățământ (angajați ai Ministerului Educației, angajați în învățământul superior și angajați în învățământul preuniversitar) a crescut cu 6.222 de persoane.

Ca să facă loc acestor creșteri (cea din sănătate, justificată, cea din învățământ, inexplicabilă) s-a tăiat temperat, pe ici, pe colo. În condițiile în care și personalul Ministerului Apărării a crescut cu aproximativ 2.800 de oameni (ca să ne apere de virus cu arma în mână), o scădere masivă a numărului de angajați a avut loc la Ministerul de Interne. În aprilie 2021, numărul angajaților MAI era cu aproape 7.000 mai mic decât în octombrie 2019.

Reorganizarea guvernamentală, desființarea unor ministere și înființarea altora a dus la dispariția câtorva zeci de posturi la stat pe minister reformat, dar, în total, cifrele au rămas cam aceleași, cu un minus de câteva sute de oameni care încă nu și-au ocupat posturile. A scăzut cu circa 1.500 de oameni și numărul angajaților instituțiilor finanțate din bugetele asigurărilor sociale și al instituțiilor subvenționate din bugetul de stat și cel al asigurărilor pentru șomaj.

Dar, paradoxal, au crescut, în același timp, posturile atribuite la ruleta politică. Așa se face că după alegerile locale din 27 septembrie 2020, în loc să scadă numărul angajaților din primării, acesta a crescut cu 2.974. Și, mai grăitor, pentru a satisface foamea de sinecuri a proaspăt ajunșilor la putere, Secretariatul General al Guvernului și-a mărit schema de angajați cu 1.499.

Angajații din Sănătate au beneficiat de contracte pe perioadă determinată și vor dispărea din sistem în același timp cu pandemia. Angajații SGG și cei ai primăriilor, însă, vor sta pe funcții cel puțin până în 2024. Căci lupta cu bugetarii, ca de obicei, înseamnă angajarea de sinecuriști și concedierea de polițiști, medici ori profesori, atunci când pare că nu mai este nevoie de ei. De sinecuriști, partidul are nevoie oricând.