Gen Vorba multă, capul gol
Mihai Morar (om care împrumută glume și uită să le mai dea înapoi): “Astăzi am trăit cea mai frumoasă zi a României din viața mea. Ne-am simțit un neam. Azi am fost un popor, nu o populație. Va fi greu să o repetăm, dar e datoria noastră. Miraculos e că tristețea ne-a adus împreună.” (Libertatea, 16 decembrie)
Dacă ziua înmormîntării Regelui Mihai a fost cea mai fericită zi pentru România din viața lui Mihai Morar, nu putem decît să speculăm ce ar putea să-l facă și mai fericit. Poate doar o nouă epidemie de ciumă, un cutremur devastator sau războiul nuclear. Oricum, “e datoria noastră” să încercăm, dacă dispariția rasei umane nu ne aduce și mai mult împreună, nimic n-o să reușească!
Gen Discoteca e prea mică
Patriarhul Daniel (CEO): “Regretăm că această Catedrală este prea mică şi nu pot încăpea toţi cei care sînt afară şi şi-ar dori.” (Libertatea, 16 decembrie)
Din partea întregului popor român, aș vrea să-mi cer scuze că l-am dezamăgit pe ÎPS Daniel. De obicei se întîmpla invers, dar nu-i nimic. Cum prea curînd nu cred să mai avem înmormîntări de regi, cred că putem rămîne liniștiți la dimensiunile astea.
Gen Trăiască regele
Gheorghe Hagi (fost rege): „Rugămintea mea e să nu-mi mai ziceţi regele. Nu există rege la fotbal, cu toate că dacă puneţi ghilimelele e OK, sînt. Dar restul nu. Cînd pui în ghilimele, pui apoi şi de ce, şi performanţele pe care le-a făcut. Doar atît. În rest, vă rog frumos să nu-mi mai spuneţi. La fotbal nu există faraoni, boieri, regi, există muncitori. Eu sînt muncitor, mie îmi place să muncesc. Iar un rege muncitor în trening şi pe cîmp nu merge.” (Evz, 17 decembrie)
Și uite-așa am mai pierdut un rege în fața comunismului.
Gen Bătrînețe, glume crețe
Oana Lis (faraoancă): „Cine mai cară o cruce în portbagaj în afară de mine!?…???? Se zice că fiecare își duce crucea în viață!… Dar eu uneori simt că eu îi duc crucea lui Vio în lumea asta… Dar bine că sînt puternică și pot!…??????” (Libertatea, 15 decembrie)
Unii ar zice că aduce ghinion să te plimbi cu crucea-n portbagaj. Chiar și la mișto. Pe de altă parte, nu știi niciodată unde te apucă și e bine să fii pregătit, altfel cine știe cine te vede și zice: “Ia uite-l, mă, și pe ăsta, ce nesimțit! Arată ca mort de 15 ani și o cruce nu cară și el în portbagaj…”
Gen Poziția spitalul 9
Oana Zăvoranu (îndrăgostită), despre soțul ei: „I-am pus un cuţit la gît şi l-am întrebat dacă pleacă. Mi-a stricat jaluzeaua de la terasă. Mi-a rupt uşa de la intrare pentru că nu am vrut să-i deschid. Mi-a spart parfumurile şi măsuţa de la oglindă. I-am aruncat hainele pe geam. Am vrut să-i arunc laptop-ul, dar l-a prins. I-am tăiat şi roţile la maşină, dar eu nu-mi mai aduc aminte, el spune asta.” (Spynews, 13 decembrie)
Și exact ăsta e motivul pentru care Oana Zăvoranu n-ar trebui lăsată în preajma gurilor de metrou. Nu. Mijloacele ei de a-și manifesta afecțiunea nu sînt greșite. Greșeala e a noastră că nu le apreciem suficient.
La asta cu oana lis am ras de m-am axfixiat…
Baaaaaaaa hoooooa