Ninel Peia, Remus Cernea, Costică Canacheu, Ovidiu Iane sînt parlamentari și au ajuns pînă în Taiwan. Români și inconștienți, au încurcat calitatea oficială cu cea turistică și China s-a supărat pe România.
Reporter: Cîte ore ați făcut pînă-n Taiwan?
Ninel Peia: Vreau să precizez că am fost în calitate particulară și nu trimis de către Parlament. S-au creat multe confuzii în acest sens.
Rep.: Dar în cîte ore?
N.P.: Ce să vă spun, multe ore. Este drum cu adevărat, să știți! Nu e joacă.
Rep.: Ce stări v-au încercat în tot acest timp?
N.P.: Sentimentul de răbdare. Eu am voință, dar drumul acesta chiar te încearcă.
Rep.: Ce-ați făcut atîtea ore, totuși?
N.P.: Te uiți la filme, citești o carte, vorbești cu colegii, ai ce să faci.
Rep.: Ce carte ați citit?
N.P.: N-am avut o carte, am avut revistele din avion.
Rep.: Filme?
N.P.: Erau cu karate, cu tradițiile lor. M-am uitat cît m-am uitat, apoi mi-am văzut de treabă. Aveam de rezolvat niște probleme curente de parlamentar. Niciodată nu poți să uiți că Parlamentul este o misiune serioasă.
Rep.: Ați aterizat. Prima impresie?
N.P.: Căldura. Este căldură foarte mare, nu te joci.
Rep.: Și ce-ați făcut contra ei?
N.P.: Am fost la hotel și ne-am odihnit. Am ieșit seara.
Rep.: Unde?
N.P.: Noaptea este Taipei de vizitat. Spectacolul străzilor, mulțimea de oameni, de vitrine, de magazine. Impresionant. N-am cuvinte de spus.
Rep.: Ați văzut Taipei 101?
N.P.: Da, cum am coborît din avion se vede, este impresionantă.
Rep.: Hotelul, OK?
N.P.: O, da! Absolut excepțional, camere imense, plasmă, jacuzzi în cameră.
Rep.: Adică lux?
N.P.: Nu-nțelegem, la ei lux înseamnă ceva obișnuit, nu este concepția de lux ca la noi. Este din cauza nivelului de trai, ceea ce spune ceva despre noi.
Rep.: Shopping?
N.P.: Nu face parte din modul meu de viață. Da, mi-a plăcut spectacolul străzilor, v-am spus. Este atît de multă lume pe stradă!
Rep.: Cam cît?
N.P.: Multă, o imensitate.
Rep.: O infinitate!
N.P.: Nu i-am numărat, vă dați seama, dar mulți, mulți. Și diversitate! Dar asta te impresionează, diversitatea.
Rep.: Ce-ați mîncat?
N.P.: Am fost îndrumați în locuri sigure.
Rep.: Lăcuste în ciocolată?
N.P.: Nu, nu! Am mîncat din locuri sigure, chestii tradiționale.
Rep.:Spuneți-ne un fel.
N.P.: Nu știu limba, n-am reținut.
Rep.: Ați băutsînge proaspăt de șarpe? Ați mîncat broaște?
N.P.: Am mîncat lucruri sigure. Nu-mi plac aventurile și aventurierii.
Rep.: Cultură?
N.P.: Am fost la muzeele lor naționale. Chiang Kai-Shek Memorial și National Palace Museum. Peste 650 de mii de obiecte de artă, ceramică, scrieri, unelte. Este impresionant!
Rep.: E mișto cînd este gratuit și interzis!
N.P.: Noi nu am fost la invitația Chinei sau la propunerea României, am avut invitații și ne-am dus. Din nevoia de a cunoaște.
Nu v-ati pris. Costica Catnacheu s-a dus sa-si de bacul.
Oamenii astia chiar mi-au placut. Ce ne cramponam atat de China? Cat a investit China la noi de ne e atat de frica de ea? Noi romanii romanii zici ca suntem provramati genetic sa ne temem de cineva si sa avem dusmani, vezi pana si imnul national…