Multă vreme de acum încolo, adică pînă prin septembrie, viitorul președinte al României va fi Klaus Iohannis. După aia, cel de-al doilea mandat al său va fi cuprins de ezitări.
Iohannis a înregistrat o mare și dublă victorie duminică. Strategia lui sau a cui o fi fost a funcționat, valul de emoție negativă s-a produs și PSD a fost pus cu botul pe labe. Numai că, odată cu victoria, Iohannis s-a pricopsit și cu un contracandidat la mult visatul lui mandat doi. USR, revelația momentului și adevăratul cîștigător moral al alegerilor europarlamentare, are o dinamică ascendentă ce pare de neoprit. E puțin probabil ca tinerii lupi să nu-și simtă vigoarea politică și să nu asculte de hormonii puterii. Logica haitei le spune să lupte pentru șefia ei. Așa că USR-PLUS a început deja să-l nască și să-l alăpteze pe contracandidatul lui Iohannis, fie el Dacian Cioloș, Dan Barna sau Laura Codruța Kövesi.
Așa cum arată acum lucrurile, dacă USR-PLUS și PNL susțin un candidat comun, Iohannis iese președinte din primul tur. Dar va accepta USR să-și frîneze zborul? Va accepta să-și curme elanul exact cînd începe să umble pe cai mari? Valul de emoție de duminică i se datorează în mai mare măsură decît PNL-ului, așa că o mușcătură în beregata fratelui politic e ispititoare.
La rîndul lui, PSD are și el șansa lui. Chiar dacă e la pămînt cu popularitatea, pîndit de dezbinare și amenințat cu pierderea guvernării, PSD știe că electoratul lui nu fuge nicăieri. Dacă știe să-l ademenească așa cum trebuie, el vine și votează cu punctualitatea oii. Oare?
De fapt, nu-i chiar așa. PSD trebuie să-și lărgească înțelegerea asupra lumii. Trebuie să-și restructureze radical partidul și metodele politice. Un timp, nu va mai conta în jocul puterii. Un candidat la președinție e greu de găsit și de susținut.
Iohannis are tot interesul să formeze un guvern PNL-USR-PLUS. Asta ar însemna că își asigură sprijinul USR-PLUS la președinție și își cîștigă al doilea mandat. Dar USR-PLUS pare să nu fie prea grăbit să intre la guvernare, așa că Iohannis are de ales între un guvern PNL, cu sprijin parlamentar, și menținerea Guvernului Dăncilă.
Victoria lui Iohannis e mare și indiscutabilă, dar întortocheată. Fiindcă „mandatul meu” depinde de existența „guvernului meu”, care, însă, nu prea se lasă format.
2.816 vizualizări
