Să nu cumva să-l uităm pe patriote. Nu dăm nume, că nu e cazul, problema nu e pe persoană fizică. E pe specie.
Patriotele român e tot cum ne-a lăsat scris Nenea Iancu al nostru, dacă nu și mai abitir.
În primul rând, e vocal. Nu-l scoți din hău-hău-hău. Dar ce zic eu vocal, e urlător. Urlă patriotele ca din gură de șarpe. Urlă de dimineața până noaptea, vorba aceea, dimineața urlă iară. Îl frământă dragostea de țară, de țărișoară, care noi, care țărișoara, care progresul, care mașinațiunile Ieuropii.
Patriotele ține la onoarea dumisale, adică la suveranitatea patriei noastre sfinte. Să nu mai avem noi contact cu străinătatea, ea ne spurcă.
Trebuie să rămânem să ne deșertăm pe câmp, tradițional, românește. E știut cazul, s-a mai tot punctat: la români, indiferent de orânduire, că au fost comuniștii, legionarii, băsiștii sau regaliștii, tot n-ai putut să pui piciorul într-o budă de gară fără să calci într-un rahat. Asta e țara, nici bulgarii n-au așa moț frumos, sfânt.
Patriotele iubește țara noastră, dar planează asupra dumisale suspiciunea că mai iubește și altele, că e în simbrie la alde Putin, piticul criminal de război.
Patriotele dă din fleancă, dar dacă îl iei la scuturat n-a făcut nimic în afară de agitprop. N-are nici o realizare, doar trăncăneală în jurul simbolurilor național-ceaușismului târziu. Cu dacii, cu Avram Iancu, în acea șaorma cu de toți, Eminescu să ne judece. Care românii au inventat și mersul pe jos, dar e lumea perversă și rea și nu ne iubește nimenea de deștepți ce sunt românii, adevăratul popor ales de Dumnezeu.
Între timp, patriotele nu are soluție la nici una dintre problemele din lumea reală. Analfabetismul? E binevenit. Iaca bazinul electoral.
Dependența de păcănele a sărăcimii triste? O combate așa din gură patriotele. Proxenetismul, mamele minore, exportul de infracționalitate, educația mizeră, căscatul gurii non-stop la proști și la curvele (de toate sexele) de pe TikTok? Merge și așa. E greu să faci politici publice, mai ușor e să mănânci maro. Patriotele e așadar verde, dar e și maro intens pe la gură.
Latră, dar nu face – și bine măcar că nu face, căci mai rău s-ar afunda țara în glodul Evului Mediu timpuriu cu dânsul la butoane. Așa, cu măscăricii ceilalți, de bine, de rău, mergem și noi în ultimul vagon al trenului european.
Specia prezinta un puternic dimorfism sexual, femela fiind mult mai mare si potential letala (in circumstante deosebite). Cam ca la Latrodectus mactans.