Remus Vișan a creat Paravion. E cea mai mare agenție online de turism din România și a treia din Europa Centrală și de Est. 46 de milioane de euro cifră de afaceri în 2016.
Reporter: Ești în turism încă din timpul facultății. La ce ți-a fost capul când te-ai băgat în turism? Voiai să călătorești, să vezi lumea, să cunoști gagici? Cum se făcea biznisul ăsta în anii ’90?
Remus Vișan: Să știi că ai dreptate. Era în vara lui 95’ și nu voiam să mă întorc acasă, în Petroșani. Îmi doream să rămân în Timișoara, unde eram la facultate, și să stau prin cămine cu fetele de la Medicină. Părinții mi-au zis că nu îmi dau bani, astfel că am bătut la ușa unei agenții și așa mi-am început cariera în turism. După trei săptămâni aveam deja o prietenă de la Stomatologie, pe care o cunoscusem într-o excursie în Grecia. Biznisul duduia, autocarele veneau și plecau din Timişoara ca trenurile din Gara de Nord. Era un amestec de călătorii în scop de bișniță, vacanțe la apartamente în Kusadasi sau Paralia, dar și circuite culturale în Italia sau Spania. Lucrând ca ghid pe Grecia, îmi aduc aminte că urcam în autocar și citeam programul, ca să mă asigur că am nimerit unde trebuia și nu plec la Belgrad să cumpăr blugi. Patronilor mei le trebuiau câteva ore seara ca să-și pună ordine în finanţe… numărarea bancnotelor strânse în geamantane. Nu mai comentez salturile patronilor pe scara socială ori influența căpătată în administrația locală, dar și națională.
Rep.: Ai ridicat de la zero o mega-afacere, Paravion, și ai vândut-o unui fond de investiții spaniol. Nu există români cu foarte mulți bani care să investească în turism? Nu te-au căutat și români cu bani?
R.V.: Prin 2007-2008 am discutat și cu români cu bani, dar făceau o paralelă interesantă între cum investeam noi banii și ce-ar fi făcut ei. Adică dacă noi aveam nevoie să spargem 10.000 de euro pe lună în Adowords, ei îmi replicau că și-ar fi luat o mașină sau cel puțin un teren în afara Bucureștiului. Afacerea Paravion nu era palpabilă, nu se înțelegea nevoia de a investi în tehnologie și online marketing. Era un concept nou pentru piața turistică din România. Banii colegilor mei din turism se duceau către hoteluri, pensiuni, autocare sau garanții la chartere. Noi eram niște băieți care se jucau cu un website. Eram atipici, nu căutam să rămânem cu bani la sfârșitul anului, era ceva de neînțeles pentru cei din jur. Orice euro câștigat era reinvestit în software sau online marketing, o aberație pentru cei din jur. Ce rost avea să tot cosmetizezi un website și să-i adaugi alte functionalități?! Când am dat drumul la plata cu cardul și bilet de avion electronic, toți s-au uitat la noi cu privirea sceptică a lui Brucan, declarând cu gravitate că românii nu vor cumpăra online bilete de avion nici peste douăzeci de ani.
Rep.: Cum te cotonogește statul? Dacă mâine ai fi ministrul Turismului, care ar fi primele trei măsuri pe care le-ai lua până să te dea ăștia afară pe motiv că le strici unora și altora apele (ce legi ai da, ce instituții ai desființa, ce subvenții, ce ajutoare etc.)?
R.V.: Din start aș da promovarea României pe mâna studenților, pentru că cele mai tari video de promovare sunt făcute de studenți și de prietenii lor care vin și bat la pas toată țara. M-am săturat de idei de clustere sau organizații care să sifoneze banii de la stat angajând diverse personaje fără nici o experiență în managementul de turism. Pune un grup de studenți să țină contul de Facebook al României, plătește-i din contribuțiile aduse de agențiile care fac incoming și interesul pentru România va exploda. Aș reglementa asigurarea de insolvabilitate și garanțiile turoperatorilor, pentru ca turiștii români să nu-și piardă banii sau vacanța dacă apare un faliment. Aș înființa un fond la care ar contribui toate agențiile și turoperatorii, cu ajutorul căruia s-ar acoperi astfel de riscuri. Aș motiva incoming-ul, plătind o sumă fixă pentru fiecare turist străin adus în România, și aș demara un audit ca să înțeleg salariul mediu în industrie, plus un control la toate agențiile pentru a le verifica contribuțiile la stat. Măsura asta ar fi benefică pentru angajați, dar mai ales pentru mediul competițional. E ușor să fii competitiv dacă nu plătești 70% taxe pentru fiecare leu achitat la salariu. Ultima măsură: aș aproba proiectul lui Agathon, Dracula Park.
Rep.: Care sunt locurile de pe pământul ăsta unde ai ai fost și care ți-au tăiat respirația?
R.V.: Elafonisi în Creta, Flam în Norvegia și Retezatul.
Rep.: Ce înseamnă România pentru străini? De ce vin pe-aici? Ce chestii nasoale auzi despre România de la străinii cu care te întâlnești?
R.V.: „I don’t understand you, guys!” România nu are încă o definiție pentru turiștii străini. Nu are o etichetă simplă, care să genereze vizite. Părerea mea e că majoritatea celor care vin în România ajung din întâmplare, fără să-și fi planificat excursia. Singurii pe care i-am văzut planificând inteligent un tur al României sunt expații, cei care muncesc aici. Dar și lor le-a luat ceva timp să înțeleagă unde se află și ce să caute. Ei sunt cei care generează un interes față de România în rândul prietenilor lor de acasă, aducându-i pe vestitele plaiuri mioritice. Ei sunt ambasadorii noștri, dar nu știm să ne folosim nici de ei. Imaginează-ți că ANT-ul ar sponzoriza o dată pe lună organizarea de grupuri cu expați care să viziteze diverse regiuni, în scopuri bahice sau culinare. Îți garantez că toți vor recidiva pe cont propriu și un sfert dintre ei își vor invita prietenii într-o vacanță în România.
Rep.: Dacă ar fi să-mi iau azi o vacanță de la Paravion, ce mi-ai recomanda? Gândește-te că lucrez în presă, da? Mai mult de cinci-şase mii de euro nu-mi permit să dau…
R.V.: Deci vrei să-ți cheltuiești salariul pe un an pentru o vacanță? Nu mă împotrivesc și te trimit o săptămână în Cancun. Totuși, cu banii ăștia ai putea pleca din țară mai des de o dată pe lună și ți-aș recomanda 15 citybreak-uri în Europa. Sau, tot cu 5.000 de euro, poți face trei vacanțe memorabile, fiecare de câte zece zile, fie în Portugalia, fie în Spania sau în Creta – Santorini. Ar trebui să începi cu Portugalia, trei zile în Lisabona, apoi în mașină până în sudul țării, în Lagos. Ai lenevi o săptămână bătând toate restaurantele de pe plajele din Algarve, dar ți-ai face timp să ajungi și până la Sevilia și Cordoba. Dar, ca să te decizi mai ușor, vezi Paravion pe YouTube, ca să știi ce te așteaptă la destinație.
45 de vizualizări
