În hotelul său exorbitant din Ischgl, Rareș Bogdan privește abătut pe fereastră. Nici șampania, nici apartamentul luxos, nici mașinile scumpe din parcare nu reușesc să-i alunge mîhnirea. Gîndul că nu va mai fi europarlamentar îl apasă ca o veche corijență din liceu. I s-a dat de înțeles că nu mai are loc pe lista candidaților la Parlamentul European, chiar dacă și-a vărsat sîngele pentru cauza României, așa cum le spune el sponsorilor săi infractori, cînd sorb împreună Dom Pérignon în sudul Franței.
Lupta pentru acele locuri sfinte e cruntă în PNL. Cu atît mai mult cu cît președintele-șef-de-partid, domnul Iohannis, le vrea pe Luminița Odobescu și pe Ligia Deca, două nulități serviabile de-ale sale, pe locuri eligibile. Ciucă, la rîndul său, îl vrea în capul listei pe Eduard Hellvig, ca să scape de el ca adversar într-o eventuală luptă pentru conducerea partidului. Hellvig s-ar lupta pentru primul loc cu Adina Vălean, o creatură ce a moțăit patru ani pe scaunul de comisar european fără să întindă României un singur deget, dar care a făcut și face parte din înțelegerea pe care sistemul securist de la București a avut-o cu Crin Antonescu în 2014. Urmează Sigfried Mureșan, despre care răposatul pedelist Rădulescu a recunoscut că e omul Serviciilor. După el vin cele două poame liberale băgate de Iohannis în Guvern: Alina „Salteluța“ Gorghiu și dama care-și uită vîrsta, Raluca Turcan, năbădăioasa secretară a lui Stolojan, operată dincolo de asemănarea cu ea însăși. Blaga, Hava și, așa cum ziceam, Rareș Bogdan nu mai au loc pe lista eligibilă, mai ales că pe ea trebuie să încapă și Cătălin Predoiu, și distrugătorul pieței de energie Virgil Popescu, cel cu o singură fată și cu două nunți.
La PSD, lupta e mai relaxată, fiindcă se bat între ele valori consacrate. Primul pe listă e fostul premier Tudose, cel cu fruntea încrețită de silogismele Brăilei și cu exprimare de cuțitar, premierul fără card, omul care l-a lăsat pe Shinzo Abe al Japoniei să se plimbe singur prin Muzeul Satului. Tudose a intrat în PE după ce Ponta s-a retras și a ținut să-i mulțumească pentru asta înjurîndu-l. Urmează Victor Negrescu, un fel de Siegfried Mureșan pesedist, care ar obține astfel un al treilea mandat și o pensie imensă, aproape cît a unui magistrat corupt cu drepturi speciale. Vin apoi Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, la pachet cu engleza lui mut-gesticulatorie, și Dragoș Benea, un baron tînăr din văgăuna lui Hrebenciuc, care vrea să scape de ispita pușcăriei românești. Dan Nica, Rovana Plumb și Corina Crețu zboară de pe listă, partidul considerînd că l-au servit destul nefăcînd nimic. În schimb, amenințarea vine dinspre Antenele și PUSL-ul lui Dan Voiculescu, care dorește un loc pentru miorlăita traseistă Șandru, agramaticabila Grapini și două jurnaliste de la Antena 3 – CNN în locul dizgrațiatei Carmen Avram. Marcel Ciolacu depune eforturi să o împingă în față pe consiliera sa pe Sănătate, Carmen Orban, după năravul luat de la Iohannis.
Pe lista AUR, care se pregătește pentru rezultate răsunătoare la europarlamentare, încap personaje desprinse din filme de groază și comedii, aruncate cu furca de cineva care vrea să ne distrăm în anii ce vin. Îi găsim acolo pe turnătoarea la Securitate Leana lui Pîrțag, zisă și Mugur Mihăescu, pe bizara Ioana Bruynseel, nevasta unui bancher bogat, gata să sară cu banul, pe pastorul acoperit și migrator Cristian Terheș, pe avocatul Piperea. La fel, pe lista polului dreptei, unde s-a făcut loc după exmatricularea Elenei Lasconi, se îmbrîncesc în lupta cu marja de eroare alde Dan Barna, Vlad Voiculescu, Eugen Tomac și alți liliputani.
Vom fi reprezentați și din 2024 cu cinste, competență și onoare, așa cum merităm cu vîrf și îndesat.
„…lista polului dreptei, …” Da’ de ce nu a” poalei” sau chiar a „polei” dreptei !? De unde atata machism, cata vreme chiar astia vor egalitate de gen?!
Cu alte cuvinte, daca am trimite la Bruxelles animalele de la Circul Globus ca europarlamentari si pe „oamenii” de pe listele partidelor i-am duce in custi sa dea reprezentatii, am iesi net mai castigati si nici n-ar batea la ochi nimanui.
S-a dus pe campii asa zisa dreapta romaneasca. Constatam ca ea nu a existat niciodata cu adevarat.
O cotofana ahtiata nu dupa obiecte stralucitoare (poate doar cele care se pot pune la vreo incheietura) ci dupa carti. Am trait s-o vad si pe asta-cuib tapetat cu editii de lux, pe cat posibil legate in piele.