Galați, hrană și pomană
vineri, 30 octombrie 2015 -
Nu știam unde mă duc cînd am intrat în Galați, ca profesor stagiar. Galațiul însemna, pentru mine, Alexandru Jula și Ionel Miron. Și o apă de robinet puturoasă, de nebăut. Dar mare mi-a fost surpriza, în ’78, cînd am pășit cu inconștiența specifică vîrstei, de pe treptele Inspectoratului Școlar, în primul magazin alimentar. M-am frecat la ochi. Șiruri nesfîrșite de salam de Sibiu, grămezi urieșești de mușchiuleț Montana, delicatese pe care nu le mai întîlnisem în Capitală de ani buni. Minune a minunilor, fără pic de coadă. Unde aterizasem? Mi-am făcut provizii pentru o lună și […]
