Se poate crede aproape orice despre oamenii politici din România. Adică, dacă auzi mîine că pînă și gîndacul de bucătărie al Elenei Udrea avea niște contracte cu statul și a făcut parte dintr-o rețea evazionistă, nu te miri. Evident, Elena Udrea nu știe nimic despre viața infracțională a gîndacului ei de bucătărie, cum nu știe nici de prietena Bica, nici de soțul Cocoș, nici de vitregul Alin.
Poți să crezi că baronii îl stăpînesc pe Ponta, că Victor Viorel este șef peste un partid pe care nu-l conduce, că partidul este cel care îl scoate în fereastră. Poți să crezi că nu se poate întoarce cumva împotriva unui sistem care l-a ridicat moț peste rahatul ultimilor 25 de ani. Poți crede că e ostatic în fruntea PSD, un cîrlan de curse pe care au pariat grupurile de interese pesediste în cursa pentru Cotroceni și care, la un apropiat moment dat, va fi condus în spatele sediului din Kiseleff, de unde se va auzi înfundat un pocnet de recunoștință pentru întreaga carieră.
Deci, să zicem, cu ăștia Ponta n-avea loc de întors – nemailuînd în considerare, pentru această manevră dificilă, fundul generos al premierului. Dar să zicem.
Totuși, cum poți explica, altfel decît prin prostie și printr-o crasă neînțelegere a situației, prezența Gabrielei Firea și a lui Mirel Palada? Doamne, ai senzația că, împerechindu-i în captivitate ca pe doi ursuleți Panda diabolici, ai putea să obții cea mai agresivă și odioasă figură politică a ultimilor ani. Ia de la Iliescu doar zîmbetul acela grețos și larg, cu ochii mijiți, ia de la Năstase aroganța în formele ei cele mai decăzute, ia de la Ponta dorința de-a face carieră cu orice preț și amestecă-le pe toate într-un ceaun, la foc mic, după ce ai turnat peste ele niște sînge de viperă. În cîteva ore o să vezi ițindu-se din bolboroseala acidă două fierturi foarte asemănătoare personajelor noastre.
Cum să nu vezi că pe Mirel Palada și pe Gabriela Firea îi poți asimila unei imagini doar dacă vrei ca lumea să-și întoarcă fața, iar mamele să-și ia copiii pe sus, ferindu-i de spectacolul dizgrațios? Cum să-i lași să vorbească în numele partidului sau în numele unui candidat la președinție? Cum să-ți imaginezi că aceste două zgîrieturi ar putea să comunice și altceva decît repulsie?
Un lucru e clar: dacă te duci cu pozele celor doi la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, brevetezi cea mai simplă metodă prin care poți enerva la culme un om cît de cît normal la cap.
