Lunga domnie a lui Ponta a fost cusută de căptușeala istoriei cu sfoară groasă, furnizată de marii sforari ai partidului, care cunosc esența acestei urzeli trainice numită politică.
După lupte seculare care au durat două – hai, maximum trei – săptămîni, apele s-au limpezit în partid. Doctrina pentru perioada de pînă la alegerile generale din 2016 a fost lansată ca o incantație islamică: nu există decît o guvernare, iar Ponta e premierul ei.
Victor Ponta nu numai că va duce la capăt guvernarea PSD-PUNR-PC, dar va colabora strîns cu Iohannis. Cumințit de înfrîngerea stupidă din 16 noiembrie, Ponta e gata să vină cu planuri tetracincinale, cu propuneri de pacte politice, cu proiecte urgente de infrastructură, educație și sănătate.
Partidul, în schimb, i se va trage ușurel de sub cur și i se va da spre păstorire lui Dragnea. Mulți consideră situația actuală extrem de confuză sub aspectul căii de urmat și cred că nici Superman, nici Spiderman, nici Batman n-o pot repara. Așa că singura speranță rămîne Teleorman.
Dragnea pritocește un program de reformare prietenos cu liderii din teritoriu, dar clarificator cu liderii de la centru. Vrea să simplifice funcțiile și să separe executivul de partid. Vrea să aducă tineri la centru, dar să nu priveze partidul de experiența celor bătrîni și bogați.
Aceste schimbări pot traumatiza activul de partid și acesta e motivul pentru care Dragnea e favorit în perspectiva congresului. Sigur, lupta nu va fi ușoară, căci Șova, Vanghelie sau Zgonea nu dorm.
Nici Geoană nu doarme, dar el și-a luat obiceiul de a nu mai dormi noaptea de cînd s-a culcat președinte și s-a sculat senator.
