Dacă iei la pas fiecare comună care a accesat vreodată fonduri guvernamentale sau europene, o să poți observa sechelele și cicatricile anilor în care, tot pe banii statului, răsăreau literalmente din pământ săli de sport și locuri de joacă pe absolut orice metru pătrat pe care încă nu exista vreun centru de informare turistică. Ai spune că vremurile acelea au apus și de-acum nu mai riscăm să ne trezim dimineața cu un parc azvârlit în curte, peste cotețul găinilor, de vreun primar zelos. Nu e așa. Blestemul continuă și parcurile apar precum lâna broaștei în cele mai neconvenționale locuri. Astăzi, un parc în mijlocul pustietății Iașiului care, pe lângă balansoare și tobogane, are inclusă și o instalație de simulare a musonului.
Sigur că acum ar fi nejustificat să spunem că primarul comunei ieșene Balș a construit cu banii statului un parc inutil în mijlocul pustietății. Să te plângi de pustietate în județul Iași e ca și cum te-ai supăra că, plimbându-te prin Sahara, ți-a intrat nisip în șosete. Practic, orice ai vrea să faci în Iași, pustietatea este o constantă.
Și parcă nici nu e atât de deranjant că autoritățile locale au cumpărat băncuțe și tobogane frumos colorate de 200.000 de euro, în contextul în care localitățile care compun comuna nu au apă curentă sau canalizare. Culmea este că, deși au avut la dispoziție hectare întregi pe care să le folosească în acest demers inutil, autoritățile au ales tocmai acea zonă care este inundată de ape la fiecare ploaie.
Ca un făcut, în zona geografică a României în care orice ploaie este echivalentul potopului biblic, nu doar casele localnicilor sunt construite aiurea, fără a ține cont de riscul de inundare, ci chiar și parcurile inutile. Desigur, Primăria nu are vreo vină și, aparent, până când investiția nu iese din garanție, aceasta nici măcar nu poate fi împrejmuită. Ergo, bucuria rațelor și a vacilor, care au la îndemână un parc acvatic de toată frumusețea.
