După ce Valentin Jucan, ultimul portocaliu agresiv rămas în CNA, a aruncat pe piață ideea unui fond al audiovizualului din care să fie sprijinite televiziunile, proiectul a fost preluat și de PNL și, surpriză, chiar de Guvern. Banii pentru acest fond al audiovizualului ar urma să vină de la cabliști, care ar trebui să plătească anual 5% din veniturile realizate de ei din distribuția de programe TV. Deși firmele care activează în domeniu se ocupă și de alte lucruri, cum ar fi Internetul, telefonia fixă și cea mobilă, veniturile realizate la nivel național exclusiv din distribuirea de programe TV se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro. Cifra este estimativă, fiindcă nu există date precise despre veniturile realizate de respectivele firme exclusiv din distribuția de programe TV. La asemenea venituri, cabliștii ar vărsa în fondul audiovizual 25 de milioane de euro, care ar trebui împărțite televiziunilor în funcție de proiecte editoriale prezentate spre finanțare.
Pentru a-i impulsiona pe cabliști, Guvernul a venit cu propunerea ca toți cei care cotizează la fondul pentru audiovizual să beneficieze de un TVA de doar 9% pentru serviciile de retransmisie de programe TV. Propunerea legislativă, în varianta Jucan-PNL, propune un număr de 12 televiziuni care să fie finanțate din acest fond audiovizual, în timp ce Guvernul nu propune un număr-limită de televiziuni, dar spune că banii vor fi administrați de un consiliu al fondului audiovizual, alcătuit din șapte membri.
Dar nici una dintre variantele legislative, nici cea a Guvernului și nici cea a lui Jucan-PNL, nu explică în ce fel vor fi împărțiți banii, care sunt criteriile de redistribuire a fondurilor realizate și cine, cum și de ce va decide salvarea unei televiziuni și îngroparea alteia. Mai mult, prin micșorarea TVA-ului pentru distribuția de programe TV la nivelul TVA-ului pentru alimente, Guvernul își trage de sub picioare în jur de 75 de milioane de euro anual. Asta, în condițiile în care evaziunea printre cabliști este ca și inexistentă, iar reducerea TVA nu poate fi scuzată nici de pretextul reducerii evaziunii și, în nici un caz, de utilitatea stringentă a televiziunilor subvenționate cu cele 25 de milioane obținute în urma renunțării la venituri de 75 de milioane.
Repartiția fondurilor obținute de la cabliști pe baza audiențelor realizate n-ar face decât să înrăutățească lucrurile în piața televiziunilor, mai ales a celor de știri, căci cele mai mari audiențe nu sunt obținute neapărat de cele mai bune programe. În schimb, o distribuire a fondurilor în baza votului a șapte oameni numiți, cel mai probabil, pe considerente politice ar lăsa ajutorarea televiziunilor la mâna unor eterne jocuri propagandistice, șurubul subvenției putând fi lărgit sau strâns în funcție de prestațiile electorale ale respectivelor televiziuni.
Varianta proiectelor editoriale finanțate precum proiectele cinematografice care primesc bani de la CNC ar putea fi o variantă acceptabilă, dacă, de fapt, prin finanțarea unui astfel de proiect nu s-ar finanța întreaga televiziune. Dacă numărul televiziunilor finanțate din fondul audiovizual ar fi de 12, media finanțărilor pentru fiecare televiziune ar fi de aproximativ două milioane. Or, banii aceștia reprezintă între o treime și o jumătate din banii necesari funcționării unei televiziuni de știri din România anului 2015. Practic, finanțând cu două milioane de euro un program care ar avea, să spunem, o oră în fiecare zi, finanțezi și restul de aberații și manipulări care umplu restul de 23 de ore de emisie.
Oricum am da-o, dintr-un astfel de proiect nu câștigă nevoia de informare corectă a publicului consumator de televiziune. Singurii care au de câștigat sunt mogulașii mărunți care-și scutesc finanțatorii de plata a două milioane anual. De pierdut pierd cabliștii, în principal RCS, care va acoperi cam 60% din veniturile la fondul audiovizualului, și pierd, desigur, telespectatorii, cărora nu li se oferă programe mai bune, ci doar o nouă gaură de 75 de milioane de euro în bugetul statului, gaură pe care vor trebui să o acopere tot ei, prin alte taxe și impozite. Dar merită – nu? – ca să le asiguri supraviețuirea financiară unora ca Rareș Bogdan, Mihai Gâdea, Mircea Badea, Victor Ciutacu, Andreea Crețulescu, Sabin Orcan etc., etc.
Eu cred ca avem deja o televiziune pe care o platim din banii nostri, care daca si-ar indeplini scopul pentru care a fost creata ar fi mai mult decat suficenta pentru o informare corecta a publicului. Asa ca mai bine faceti ordine la TVR si lasati televiziunile private sa se descurce in conditiile pietei, dar supravegheate atent de CNA, alt organism platit de noi, ca sa fim siguri ca nu ne mint prea mult.