Toţi meşterii oploşiţi prin cartierul meu (dulgheri, betonişti, mozaicari, zidari şi alte specii) sînt convinşi că ştiu să cînte, deci cîntă. Cîntă pe schele, cîntă sclivisind cimentul, cîntă în timp ce montează cofraje, sudează ori fură materiale.
De obicei, cine crede că n-are voce tace, iar cine crede că are se înfige la Vocea României: de ce cîntă meşterii? Au auzit că fiecare zidar poartă în sacoşa cu beri şansa lui Costel Busuioc? Măcar să cînte toţi aceeaşi piesă, nu fiecare altceva, că m-am săturat: un dulgher fredonează o arie din Rigoletto, un mozaicar zbiară o cantată de Bach, iar betonistul şuieră, ca la tîrlă, ceva de Jan Garbarek!
